Genuri de nori – forme caracteristice principale ale norilor, care se exclud reciproc. Genurile constituie baza clasificaţiei norilor, inclusă în Atlasul de nori. Genurile de nori sînt în număr de 10:

                                          Prescurtare                                                             prescurtare 

                - Cirrus                   Ci                                          - Nimbostratus          Ns

                - Cirrocumulus        Cc                                         - Stratocumulus         Sc

                - Cirrostratus          Cs                                          - Stratus                    St

                - Altocumulus         Ac                                          - Cumulus                 Cu

                - Altostratus           As                                           - Cumulonimbus       Cb

1. Complex de discipline ştiinţifice ce se ocupă cu studiul proprietăţilor fizice şi proceselor de pe întreg globul pămîntesc (litosfera, hidrosfera şi atmosfera). Geofizică cuprinde: studiul forţei gravitaţiei, studiul magnetismului terestru, seismologia, hidrologia şi oceanografia, meteorologia şi geologia.

2. Deseori, prin geofizică în sens mai restsrîns se înţelege studiul proprietăţilor fizice ale litosferei. 

Geopotenţial – energie potenţială a unităţii de masă (energia potenţiala specifică) ce se defineşte prin poziţia unităţii de masă în cîmpul forţei gravitaţionale. Această energie este numeric egală cu lucrul mecanic ce trebuie cheltuit pentru a ridica o unitate de masă de la nivelul mediu al mării pînă la un punct dat; această cantitate este în general exprimată în metri geodinamici sau în metri geopotenţiali.

Analitic, geopotenţialul se exprimă:

Gheaţă – apă aflată în stare solidă de agregare.

Gheaţă la mal – formă de bază de gheaţă fixă, care se prezintă ca un strat de gheaţă compact ataşat de mal şi în apele puţin adînci, ataşat de asemenea de fundul bazinului de apă.

Gheţuş – depunere de gheaţă omogenă şi transparentă (pojghiţă de gheaţă), formată a) prin îngheţarea picăturilor suprarăcite de ploaie, burniţă sau ceaţă pe suprafaţa solului şi pe drumuri (polei la suprafaţa solului), b) la contactul lapoviţei, ploilor sau burniţei cu suprafaţa suprarăcită a solului, c) prin îngheţarea la suprafaţa solului a stratului de apă format în timpul încălzirilor accentuate din timpul zilei, topirii stratului de zăpadă de la sol şi urmată noaptea de ger.

Givraj – depunerea gheţii pe anumite porţiuni ale unei aeronave.

Gradient – vector orientat pe normala la suprafaţă în cîmpul unei mărimi scalare, în sensul descreşterii mărimii date. Valoarea numerică a gradientului este egală cu descreşterea acestei mărimi pe unitatea de distanţă.

Gradient baric (barometric) – vectorul care caracterizează variaţia presiunii atmosferice în spaţiu. Sinonim: gradient de presiune.

Grindină – precipitaţii atmosferice formate din boabe de gheaţă densă, cu diametrul de 5-50 mm, care cad din norii Cumulonimbus.

Gulfstream (curentul Golfului) – sistem ramificat de curenţi marini calzi în Oceanul Atlantic de Nord, care se deplasează din Golful Mexic pînă la insulele Spitsbergen şi Peninsula Kola.

Gură de vărsare – locul în care rîul se varsă în mare, în alt rîu sau într-un lac.