Caracterizarea
climatică şi agroclimatică a lunii decembrie
pe teritoriul
Republicii Moldova
În luna
decembrie aproape pe întreg teritoriul țării se înregistrează temperatură medie
lunară negativă a aerului – de la -0,2ºC la sud până la -2,1ºC la nord.
Însă sunt relativ frecvente cazurile când în această lună temperatura medie a
aerului este pozitivă. Astfel de valori ale temperaturii aerului se semnalează
în raioanele din nordul şi centrul țării în medie o dată în 4 ani, în cele din
sud – o dată în 2 ani. Cea mai rece lună decembrie pentru toată perioada
de măsurători instrumentale pe cea mai mare parte a teritoriului a fost în
anul 2002 – temperatura medie lunară a aerului a constituit între -5,8ºC
(Ceadâr-Lunga) și -8,0ºC (Soroca). Cea mai caldă lună decembrie a fost în
anul 1960 – temperatura medie lunară a aerului a oscilat în teritoriu
între +2,7ºC (Râbniţa) și +5,8ºC (Tiraspol).
Valorile
temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii pot varia în teritoriu
între -19..-26ºC (1996) și +10..+13ºC(2008, 2015). Trecerea stabilă a
temperaturii medii zilnice prin valoarea de 0ºC în direcţia scăderii ei
(începutul iernii meteorologice) se înregistrează, în general, în prima decadă a
lunii şi doar în sudul țării – la începutul decadei a doua. Minima absolută a
temperaturii aerului în această lună pentru întreaga perioadă de observaţii a
constituit în teritoriu -30,2ºC (Bălţi, 28 decembrie 1996), iar maxima
absolută a atins +18,9ºC (Ceadâr-Lunga, 5 decembrie 2008).
Numărul de
zile cu temperatura minimă a aerului ≤-10ºC
constituie în medie pe teritoriu 3-6 zile, maximul înregistrat fiind de 20 de
zile (Cornești, 2002, Tiraspol, 2001). Numărul de zile cu temperatura
minimă a aerului ≤-15ºC constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iarmaximul a atins 12 zile (Leova, 1948, Camenca, 2002). Numărul de zile
cu temperatura minimă ≤-20ºC nu depăşeşte în medie pe teritoriu 1 zi,
însă în unii ani se pot semnala până la 6zile (Comrat, 1902).
Suma medie a
precipitaţiilor căzute în luna decembrie constituie în teritoriu 29-43 mm,
iar numărul zilelor cu precipitaţii – de la 10 până la 13. Însă, în unii ani
izolat nu s-au semnalat precipitaţii pe parcursul lunii decembrie. Cea mai
mare cantitate lunară de precipitaţii pentru întreaga perioadă de observaţii
a constituit 177 mm (Chișinău, r. Bâc, 2012), iar cea zilnică – 57 mm
(Giurgiuleşti, 2005, Nisporeni, 2012).
Precipitaţiile
cad preponderent sub formă de ploaie (circa 50% din normă), cantitatea
precipitaţiilor sub formă de zăpadă constituie în medie mai puţin de 20% din
norma lunară. Stratul de zăpadăse stabileşte pretutindeni după5decembrie. Grosimea lui medie decadică nu depăşeşte 5 cm. În unele
zile grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice
poate atinge până la 60 cm (1 decembrie 1975, Cahul).
În luna
decembrie sunt posibile următoarele fenomene: ceaţă (în medie 3-12 zile),
depuneri de chiciură şi polei (3-9 zile), gheţuş pe drumuri (circa 7 zile) şi
viscole (1-2 zile).
Dintre
fenomenele meteorologice extreme cel mai mare pericol îl prezintă ninsorile
puternice (în medie o dată în 7 ani). Sunt posibile depuneri intensive de polei
şi chiciură (în medie o dată în 13 ani), viscole puternice (în medie o dată în
20 ani), precum și scăderi ale temperaturii aerului de până la ≤-25ºÑ, în fond
în jumătatea de nord a țării (în medie o dată în 30-60 ani).
În luna
decembrie culturile de toamnă se află de obicei în repaus de iarnă. Iernarea
semănăturilor de toamnă în mare măsură depinde de condiţiile vremii din perioada
toamnă-iarnă, de rezistenţa semănăturilor faţă de temperaturile joase şi alte
fenomene nefavorabile ale vremii. Plantele bine înfrăţite şi înrădăcinate din
toamnă, care au trecut o călire bună, sunt în stare să suporte scăderi ale
temperaturii solului la adâncimea nodului de înfrăţire (3 cm) de până la
-16..-18°C. Probabilitatea scăderii temperaturii minime a solului la adâncimea
nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă în luna decembrie până la -12°C şi
mai jos constituie 5-15%.
De asemenea,
pericol pentru culturile care iernează îl prezintă moinele, cu temperaturi medii
zilnice a aerului de +5ºC şi mai sus, deoarece în aceste condiţii se semnalează
reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă şi este posibilă vătămarea lor la o
ulterioară scădere bruscă a temperaturii aerului.