Începutul sezonului de toamnă din
punct de vedere meteorologic are loc odată cu trecerea stabilă a temperaturii
medii zilnice a aerului prin +15°C în direcţia scăderii ei. Pe teritoriul
Republicii Moldova toamna vine în medie între 12 septembrie (Briceni) şi 23
septembrie (Cahul), iar durata ei constituie în medie circa 80 zile. Însă, în
unii ani, în dependenţă de particularităţile proceselor sinoptice, termenele
începutului toamnei se pot abate de la cele medii. Astfel, cea mai timpurie
toamnă pe parcursul întregii perioade de observaţii s-a stabilit la 23
august 1980, iar cea mai târzie − la 18 octombrie 2020. Din punct de
vedere meteorologic, sezonul de toamnă se încheie odată cu trecerea stabilă a
temperaturii medii zilnice a aerului prin 0°C în direcţia scăderii ei, ceea ce
se semnalează, de obicei, în prima decadă a lunii decembrie.
Temperatura medie a aerului pentru
anotimpul de toamnă constituie în teritoriu +8,3..+10,6ºC. Cea mai rece a
fost toamna anului 1988, când temperatura medie a aerului pentru acest
sezon a constituit +6..+8ºC, fiind mai joasă faţă de normă cu 2-2,5ºC. Cea
mai caldă a fost toamna anului 2020, când temperatura medie a aerului
pentru aceste sezoane pe teritoriul țării a constituit +12..+14ºC, fiind mai
ridicată faţă de normă cu 3,0-4,0ºC. Pentru întreaga perioadă de observaţii
temperatura minimă absolută în sezonul de toamnă s-a semnalat pe 29 noiembrie
1892 – -21,7ºC (Chişinău), iar maxima absolută – pe 2 septembrie 2015 − +38,6ºC
(Fălești).
Primele îngheţuri la
suprafaţa solului
se semnalează în medie pe teritoriul țării în prima jumătate a lunii octombrie,
iar în aer, în fond, în jumătatea a doua a aceleiaşi luni. Însă, în unii ani,
îngheţuri la suprafaţa solului sunt posibile chiar și în prima decadă a lunii
septembrie – 7 septembrie 1981 (Bălți) – cu intensitatea de până la
0ºC, iar în aer – în a doua decadă a lunii septembrie − 17
septembrie 1952 (Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova) − cu intensitatea de până
la -2,5ºC.
Cantitatea precipitaţiilor căzute
pe parcursul anotimpului de toamnă pe teritoriul ţării constituie în medie
100-135 mm sau circa 20% din norma anuală. Cea mai aridă a fost toamna anului
1963, când pe parcursul sezonului în cea mai mare parte a teritoriului au
căzut doar 8-36 mm, sau 7-27% din normă. Maximul sumei de precipitații
s-a înregistrat în toamna anului 1996 când această valoare a depăşit
norma, în fond, de 2-3 ori şi a atins 240-552 mm (PAM Sângerei). În unii ani
maximul zilnic de precipitaţii pe parcursul sezonului poate atinge în teritoriu
153 mm (6 septembrie 2001, Leova).
Pentru sezonul de toamnă este
specifică creşterea numărului de zile cu ceaţă − în medie de la 1-2 zile în luna
septembrie până la 5-9 zile în luna noiembrie. În unii ani către sfârşitul lunii
septembrie poate cădea prima zăpadă. În luna noiembrie se pot semnala depuneri
de polei şi chiciură, precum și sunt posibile viscole. Cu toate acestea,
probabilitatea acestor fenomene este destul de mică. Precipitaţiile sub formă de
zăpadă pot cădea, în medie, la mijlocul lunii noiembrie. Totuși, învelișul de
zăpadă se formează în fond la sfârșitul lunii noiembrie și doar în jumătatea de
nord a Republicii Moldova.
Dintre fenomenele
meteorologice extreme cel mai mare pericol
îl prezintă îngheţurile timpurii, care în luna septembrie sunt posibile în medie
o dată în 7 ani, iar în luna octombrie − aproape în fiecare an. Probabilitatea
averselor puternice se reduce în medie o dată în 2 ani în luna septembrie până
la o dată în 8 ani în luna octombrie.
Regimul termic
în sezonul de toamnă asigură pe deplin coacerea culturilor agricole târzii pe
teritoriul țării.
Potrivit datelor
medii multianuale, în prima jumătate a lunii septembrie (5-17 septembrie) se
semnalează faza de maturitate deplină a porumbului. Această perioadă a lunii
constituie termenul optim pentru semănatul culturilor de toamnă în majoritatea
raioanelor țării. Rezervele medii multianuale ale umidităţii productive în
stratul arabil al solului constituie 20-25 mm. În luna septembrie începe
recoltarea florii-soarelui, se coc soiurile târzii de mere, pere, struguri,
continuă recoltarea soiurilor de fructe şi struguri cu perioada medie de
coacere. În această perioadă (în medie peste 11-14 zile după semănat) are loc
răsărirea grâului de toamnă.
Odată cu
trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºÑ în direcţia
scăderii ei, treptat dispar condiţiile favorabile pentru creşterea şi
dezvoltarea viţei de vie.
La sfârșitul
lunii septembrie începe recoltarea sfeclei de zahăr.
Potrivit datelor
medii multianuale, până la data de 10 octombrie se finalizează semănatul
culturilor de toamnă. Grâul de toamnă semănat mai târziu de acest termen încheie
vegetaţia de toamnă fără atingerea fazei de înfrăţire, având un sistem radicular
slab dezvoltat şi slab rezistent la ger. La grâul de toamnă, semănat în termeni
optimali, în prima decadă a lunii octombrie se observă desfacerea frunzei a 3-a,
în decada a doua – înfrăţirea în masă.
Către sfârşitul
lunii octombrie la culturile pomicole începe desfrunzirea.
Potrivit datelor
medii multianuale, în a doua decadă a lunii octombrie, odată cu trecerea stabilă
a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºÑ, încetează vegetaţia activă a
culturilor agricole. În această perioadă se finalizează recoltarea sfeclei de
zahăr, cartofului sădit în vară, fructelor şi legumelor cu coacere târzie.
Îngheţurile
timpurii de toamnă reduc durata de vegetaţie la viţa de vie și dereglează
procesul de coacere a lemnului (acumularea substanţelor de rezervă şi protecţie
împotriva gerurilor din iarnă). Cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile
timpurii de toamnă cu intensitatea de -6°Ñ şi mai jos, deoarece acestea duc la
vătămarea mugurilor formaţi pentru anul viitor.
La trecerea
stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +5ºÑ în direcţia scăderii
ei (în medie în prima decadă a lunii noiembrie), are loc încetarea procesului de
vegetaţie a culturilor agricole. În această perioadă (în medie la 11-14
noiembrie), la măr, prun, cais, pe alocuri la cireş, vişin şi păr, se
finalizează de obicei, faza desfrunzirii. În noiembrie se încheie toate
lucrările agricole.
La trecerea
stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +3ºÑ în direcţia scăderii ei
(în medie la 21-26 noiembrie) are loc întreruperea procesului de vegetaţie a
culturilor de toamnă. Către acest termen ele deja se află predominant în faza
de înfrăţire.
Condiţiile de efectuare a lucrărilor agricole în lunile septembrie şi octombrie
sunt preponderent favorabile. În luna noiembrie numărul zilelor favorabile
pentru aceste lucrări treptat scade.
