Caracterizarea climatică şi agroclimatică

a toamnei pentru teritoriul Republicii Moldova

Începutul sezonului de toamnă din punct de vedere meteorologic are loc odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15°C în direcţia scăderii ei. Pe teritoriul Republicii Moldova toamna vine în medie între 12 septembrie (Briceni) şi 23 septembrie (Cahul), iar durata ei constituie în medie circa 80 zile. Însă, în unii ani, în dependenţă de particularităţile proceselor sinoptice, termenele începutului toamnei se pot abate de la cele medii. Astfel, cea mai timpurie toamnă pe parcursul întregii perioade de observaţii s-a stabilit la 23 august 1980, iar cea mai târzie − la 18 octombrie 2020. Din punct de vedere meteorologic, sezonul de toamnă se încheie odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0°C în direcţia scăderii ei, ceea ce se semnalează, de obicei, în prima decadă a lunii decembrie.

Temperatura medie a aerului pentru anotimpul de toamnă constituie în teritoriu +8,3..+10,6ºC. Cea mai rece a fost toamna anului 1988, când temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit +6..+8ºC, fiind mai joasă faţă de normă cu 2-2,5ºC. Cea mai caldă a fost toamna anului 2020, când temperatura medie a aerului pentru aceste sezoane pe teritoriul țării a constituit +12..+14ºC, fiind mai ridicată faţă de normă cu 3,0-4,0ºC. Pentru întreaga perioadă de observaţii temperatura minimă absolută în sezonul de toamnă s-a semnalat pe 29 noiembrie 1892 – -21,7ºC (Chişinău), iar maxima absolută – pe 2 septembrie 2015 − +38,6ºC (Fălești).

Primele îngheţuri la suprafaţa solului se semnalează în medie pe teritoriul țării în prima jumătate a lunii octombrie, iar în aer, în fond, în jumătatea a doua a aceleiaşi luni. Însă, în unii ani, îngheţuri la suprafaţa solului sunt posibile chiar și în prima decadă a lunii septembrie – 7 septembrie 1981 (Bălți) – cu intensitatea de până la 0ºC, iar în aer – în a doua decadă a lunii septembrie − 17 septembrie 1952 (Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova) − cu intensitatea de până la -2,5ºC.

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul anotimpului de toamnă pe teritoriul ţării constituie în medie 100-135 mm sau circa 20% din norma anuală. Cea mai aridă a fost toamna anului 1963, când pe parcursul sezonului în cea mai mare parte a teritoriului au căzut doar 8-36 mm, sau 7-27% din normă. Maximul sumei de precipitații s-a înregistrat în toamna anului 1996 când această valoare a depăşit norma, în fond, de 2-3 ori şi a atins 240-552 mm (PAM Sângerei). În unii ani maximul zilnic de precipitaţii pe parcursul sezonului poate atinge în teritoriu 153 mm (6 septembrie 2001, Leova).

Pentru sezonul de toamnă este specifică creşterea numărului de zile cu ceaţă − în medie de la 1-2 zile în luna septembrie până la 5-9 zile în luna noiembrie. În unii ani către sfârşitul lunii septembrie poate cădea prima zăpadă. În luna noiembrie se pot semnala depuneri de polei şi chiciură, precum și sunt posibile viscole. Cu toate acestea, probabilitatea acestor fenomene este destul de mică. Precipitaţiile sub formă de zăpadă pot cădea, în medie, la mijlocul lunii noiembrie. Totuși, învelișul de zăpadă se formează în fond la sfârșitul lunii noiembrie și doar în jumătatea de nord a Republicii Moldova.

Dintre fenomenele meteorologice extreme cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile timpurii, care în luna septembrie sunt posibile în medie o dată în 7 ani, iar în luna octombrie − aproape în fiecare an. Probabilitatea averselor puternice se reduce în medie o dată în 2 ani în luna septembrie până la o dată în 8 ani în luna octombrie.

Regimul termic în sezonul de toamnă asigură pe deplin coacerea culturilor agricole târzii pe teritoriul țării.

Potrivit datelor medii multianuale, în prima jumătate a lunii septembrie (5-17 septembrie) se semnalează faza de maturitate deplină a porumbului. Această perioadă a lunii constituie termenul optim pentru semănatul culturilor de toamnă în majoritatea raioanelor țării. Rezervele medii multianuale ale umidităţii productive în stratul arabil al solului constituie 20-25 mm. În luna septembrie începe recoltarea florii-soarelui, se coc soiurile târzii de mere, pere, struguri, continuă recoltarea soiurilor de fructe şi struguri cu perioada medie de coacere. În această perioadă (în medie peste 11-14 zile după semănat) are loc răsărirea grâului de toamnă.

Odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºС în direcţia scăderii ei, treptat dispar condiţiile favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea viţei  de  vie.

La sfârșitul lunii septembrie începe recoltarea sfeclei de zahăr.

Potrivit datelor medii multianuale, până la data de 10 octombrie se finalizează semănatul culturilor de toamnă. Grâul de toamnă semănat mai târziu de acest termen încheie vegetaţia de toamnă fără atingerea fazei de înfrăţire, având un sistem radicular slab dezvoltat şi slab rezistent la ger. La grâul de toamnă, semănat în termeni optimali, în prima decadă a lunii octombrie se observă desfacerea frunzei a 3-a, în decada a doua – înfrăţirea în masă.

Către sfârşitul lunii octombrie la culturile pomicole începe desfrunzirea.

Potrivit datelor medii multianuale, în a doua decadă a lunii octombrie, odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +10ºС, încetează vegetaţia activă a culturilor agricole. În această perioadă se finalizează recoltarea sfeclei de zahăr, cartofului sădit în vară, fructelor şi legumelor cu coacere târzie.

Îngheţurile timpurii de toamnă reduc durata de vegetaţie la viţa de vie și dereglează procesul de coacere a lemnului (acumularea substanţelor de rezervă şi protecţie împotriva gerurilor din iarnă). Cel mai mare pericol îl prezintă îngheţurile timpurii de toamnă cu intensitatea de -6°С şi mai jos, deoarece acestea duc la vătămarea mugurilor formaţi pentru anul viitor.

La trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +5ºС în direcţia scăderii ei (în medie în prima decadă a lunii noiembrie), are loc încetarea procesului de vegetaţie a culturilor agricole. În această perioadă (în medie la 11-14 noiembrie), la măr, prun, cais, pe alocuri la cireş, vişin şi păr, se finalizează de obicei, faza desfrunzirii. În noiembrie se încheie toate lucrările agricole.

La trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +3ºС în direcţia scăderii ei (în medie la 21-26 noiembrie) are loc întreruperea procesului de vegetaţie a culturilor de toamnă. Către acest termen  ele deja se află predominant în faza de înfrăţire.

Condiţiile de efectuare a lucrărilor agricole în lunile septembrie şi octombrie sunt preponderent favorabile. În luna noiembrie numărul zilelor favorabile pentru aceste lucrări treptat scade.

            Şeful DMC          T. Bugaeva

             Şeful DМA          T. Mironova