5 iunie - Ziua Mondială a Mediului

 

                                             

Ziua Mondială a Mediului  a fost instituită în 1972 de Asambleea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stockholm şi reprezintă elementul cel mai important al Programului pentru Mediul Naţiunilor Unite (UNEP).

Această zi se sărbătoreşte  pe 5 iunie  a fiecărui an în mai bine de 100 de ţări  ale lumii şi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile non-guvernamentale, întreprinzători, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării componentelor de mediu.

Prin Hotărîrea de Guvern  Nr.452 din 2 iunie 2010, în Republica Moldova, ziua de 5 iunie a fost declarată ,,Ziua  lucrătorilor din domeniul protecţiei mediului”.

 

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului (DMCM) din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat (SHS) al Republicii Moldova efectuează monitoringul ecologic privind calitatea componentelor mediului (ape de suprafaţă, aer, sol, aluviuni, precipitaţii atmosferice, aerosoli, nivelul radioactiv, etc) pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Fiind în prezent unica instituţie de acest gen pe întreg teritoriul ţării, prin activitatea acestei Direcţii, Serviciul contribuie la supravegherea calităţii componentelor mediului ambiant, depistarea operativă a cazurilor de poluare înaltă şi excepţională, la colectarea, stocarea, prelucrarea, analiza şi generalizarea datelor privind starea componentelor mediului şi informează sistematic autorităţile publice centrale, instituţiile şi departamentele cu funcţii de luare a deciziilor, agenţii economici şi populaţia privind starea calităţii mediului. De asemenea, avertizează în regim de urgență despre eventualele modificări ale calităţii sau poluări excepţionale ale componentelor de  mediu depistate prin rețeaua de monitorizare din cadrul Serviciului. Preocuparea prioritară a Direcţiei este realizarea şi implementarea unui sistem de monitoring al componentelor mediului, ca parte componentă a sistemului naţional de management a mediului şi ralierea treptată la normele, cerinţele şi standardele europene şi internaţionale în domeniul mediului, precum şi colaborarea eficientă cu organismele internaţionale în domeniu.

 

Protecţia aerului atmosferic este un domeniu, care necesită o abordare specifică, dar şi generală în toate sectoarele economiei naţionale.

În cadrul DMCM se efectuează observaţii asupra calităţii aerului în reţeaua naţională de monitoring ce includ 19 posturi staţionare de supraveghere a calităţii aerului amplasate în 7 centre industrializate ale Republicii Moldova: Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Rîbniţa, Bender,          s. Mateuţi şi or. Leova,.

În rezultatul evaluării tendinţei nivelului parametrilor monitorizaţi în aerul atmospheric, pe parcursul ultimilor 5 ani pe teritoriul Republicii Moldova se constată o majorare a concentrației aldehidei formice în mun. Chişinău şi o reducere a conținutului de dioxid de sulf, monoxid de carbon şi dioxid de azot în mun. Bălţi, Tiraspol şi Bender (fig.1).

 

Fig.1. Tendinţa poluării atmosferei în urbele monitorizate, în perioada 2008 - 2012

 

Conform datelor indicate se poate constata faptul că în ansamblu pe ţară nivelul de poluare al aerului atmosferic rămîne a fi sporit.

Nivelul înalt de poluare a aerului cu suspensii solide, monoxid de carbon, fenol şi aldehidă formic, ce se menţine pe întreaga perioadă nominalizată, poate fi motivat prin curăţirea insuficientă a străzilor oraşelor, traficul tot mai intens al automobilelor învechite cu emisii sporite de poluanți suprafeţele afânate, neacoperite cu iarbă ale gazoanelor numeroase întreprinderi și diverși agenți economici ce activează fără sisteme de reglare şi neutralizare a noxelor emise în atmosferă, transbordarea maselor de aer poluate peste teritoriul ţării, arderea frunzelor și altor deșeuri organice etc.   

O perspectivă de optimizare și automatizare a rețelei naționale de monitoring este instalarea stațiilor automate de monitoring pe r. Nistru și r.Prut, precum și a stațiilor de monitorizare a calității aerului atmosferic cu panou de afișaj în sectoarele capitalei şi alte oraşe din ţară.

O altă componentă a mediului monitorizată este apa care e nu numai cea mai răspîndită, dar şi una dintre cele mai necesare resurse naturale de pe Pămînt, avînd un rol deosebit de important în procesele de apariţie şi întreţinere a vieţii pe Terra. Estimînd starea mediului la moment, menţionăm că resursele acvatice ale Republicii Moldova sunt prezentate prin apele de suprafaţă şi cele subterane. Bazinul hidrografic al Republicii Moldova este reprezentat prin 3621 rîuri şi rîuleţe, 57 de lacuri naturale şi peste 3000 iazuri şi bazine de acumulare. Republica Moldova dispune de 82 bazine artificiale de apă, cele mai mari fiind Costeşti – Stînca pe r. Prut şi Dubăsari pe r. Nistru.

 

Direcţia efectuează observaţii asupra calităţii apelor de suprafaţă în 51 secţiuni ale 15 rîuri, 5 lacuri artificiale  de acumulare, precum şi 3 lacuri naturale. Secţiunile de monitorizare din cadrul reţelei naționale de supraveghere sunt suficiente pentru identificarea poluării apelor de suprafaţă. Datele observaţiilor demonstrează că fl. Dunărea, r. Nistru şi Prut au un grad de poluare redus sau moderat. 

 

 

Fig.2. Cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi poluare excepţional de înaltă( PEÎ) în reţeaua de monitoring a apelor de suprafaţăîn perioada 2008 - 2012

 

În rezultatul monitoringului efectuat pe parcursul ultimilor 5 ani, constatăm că cele mai multe cazuri de poluare înaltă (PÎ) şi poluare excepţional de înaltă( PEÎ) au fost înregistrate în anul 2012 pe rîulețele interne precum r. Bîc, r. Ichel, r. Cogîlnic şi r. Lunga unde au fost depistate 98 de cazuri PÎ și  22 cazuri PEÎ. (fig.2).

Factorii care influenţează negativ calitatea apelor de suprafaţă sunt: activitatea ineficientă a instalaţiilor de epurare a apelor uzate, utilizarea nechibzuită a fertilizanților în agricultură, apele pluviale și de șiroire, depunerea de poluanți din atmosferă, ploile acide etc.  Gospodărirea mai bună a apei necesită tehnologii noi, inclusiv perfecţionarea tehnologiilor autohtone, pentru a da posibilitatea utilizării raţionale a resurselor de apă limitate şi a protejării ei împotriva poluării.

Serviciul este responsabil şi de monitoringul calităţii solului, care este un organism viu, în care se desfăşoară o viaţă intensă şi în care s-a stabilit un anumit echilibru ecologic. Deşertificarea,  procesul de degradare a terenurilor provocată de variaţiile de climă şi impactul uman, este unul din fenomenele care afectează calitatea solului. Cele mai evidente efecte ale deşertificării sunt reducerea suprafeţelor împădurite şi scăderea producţiei de alimente. Unul din principalele instrumente de combatere a deşertificării este plantarea de arbori, arbuşti şi alte plante care reţin apa şi menţin calitatea solului.

Pe parcursul ultimilor 40 de ani, suprafaţa solurilor erodate a avansat în medie cu peste 7 mii hectare anual. Impactul eroziunii se extinde şi asupra altor sectoare, prin înnămolirea bazinelor acvatice, poluarea solurilor şi apelor cu pesticide şi fertilizanţi, distrugerea căilor de comunicare, a construcţiilor hidrotehnice etc.

Perioadele de secetă sunt şi vor rămâne o caracteristică specifică a climei din regiune. Seceta reduce aproape la minimum productivitatea solurilor cu proprietăţi fizice nefavorabile, astfel apar soloneţurile, cernoziomurile compacte, argiloase, salinizate etc.

În cadrul DMCM se prelevează probe de sol şi sedimente conform Planului de lucru şi Programului de activitate aprobat de Ministerul Mediului, care sunt analizate ulterior în laboratoarele Seviciului conform următorilor indici: pesticide organoclorurate, suma hexaclorciclohexan, bifenili policloruraţi (BPC), metale grele Poluanți Organici Persistenți,  proprietăţile agrochimice ale solului ş.a.

 

Fig.3 Conţinutul maxim a sumei BPC₍₆₎ în solul din cîmpurile agricole, anul 2012

 

Investigaţiile asupra conţinutului sumei BPC₍₆₎ în sol au fost efectuate pe terenurile incluse în reţeaua de supraveghere a calităţii solului. De pe 88 câmpuri a 9 sate din 9 raioane au fost colectate 88 probe combinate de sol, ce au fost supuse analizelor pentru BPC₍₇₎.

Analiza datelor  demonstrează un conţinut neînsemnat al sumei BPC în solurile agricole, care nu depăşeşte concentraţia maximă admisibilă (CMA). Conţinutul maxim - 0,03 CMA a fost înregistrat în com. Băcioi, mun. Chișinău (fig. 3). 

CMA pentru åBPC în sol este aprobată de 0,06 mg/kg.   

Comparativ cu aerul sau apa solul este mai dificil de readus la starea lui sănătoasă. Din această cauză nu trebuie subestimată gravitatea poluării solului, deoarece în cazul dat nu se pot aplica procedee de restabilire. Remedierea solului este posibilă prin acţiunea factorilor naturali, ceea ce decurge foarte lent şi durează o perioadă îndelungată de timp.

Republica Moldova întreprinde măsuri pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, fapt realizat inclusive la nivel legislative şi normative. Unul din documentele principale aflat în process de elaborare este Strategia Naţională de Mediu, care are drept obiective promovarea dezvoltării durabile a Republicii Moldova prin dezvoltarea economică din punct de vedere ecologic şi protecţia mediului, care, la rîndul lor, vor contribui la reducerea nivelului sărăciei în ţară. Priorităţile Strategiei includ utilizarea raţională a resurselor de apă, managementul deşeurilor, protecţia aerului atmosferic, conservarea biodiversităţii şi adaptarea la schimbările climatice. Strategia se axează inclusiv pe procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, prin abordarea procesului de armonizare a cadrului legal şi instituţional în domeniul mediului cu legislaţia comunitară.

De asemenea una din prioritățile naționale în ralierea la legislația UE a fost adoptarea Legii Apelor nr.272 din 23.12.11. Prezenta lege reglementează relaţiile în domeniul folosinţei şi protecţiei resurselor de apă împotriva poluării, epuizării şi efectelor distructive asupra apelor în procesul de gospodărire a acestora. În prezent specialiştii SHS sunt implicați în revizuirea şi elaborarea regulamentelor și altor acte normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi.

 Ca urmare a celebrării  Zilei Mondiale a Mediului, dar şi ca o necesitate de abordare a problematicii mediului în permanentă actualitate, colectivul  Serviciului şi al Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului aduce felicitări pe această cale tuturor celor pasionaţi de natură, tuturor celor implicaţi în soluţionarea problemelor acestui sector important de activitate, tuturor celor care pledează pentru stoparea sau atenuarea riscurilor care ar periclita sănătatea populaţiei şi a factorilor de mediu din Republica Moldova, tuturor celor care protejează natura, tuturor celor care se aliniază la cele mai înalte comandamente umane – de a convieţui în bună înţelegere cu natura.

Fie ca această zi însemnată să trezească în sufletul fiecăruia din noi cît mai mult avînt şi putere pentru un viitor sănătos şi prosper!