4 octombrie - Ziua Mondială a Animalelor

 

 

          În fiecare an, pe 4 octombrie, sărbătorim Ziua Mondială a Animalelor, ziua tuturor acelor fiinţe care ne înfrumuseţează viaţa.

         Ziua Mondială a Animalelor este o zi specială dedicată vieţii animalelor şi legăturii noastre cu ele. Această sărbătoare recunoaşte locul pe care animalele îl au în viaţa noastră, atît cele de companie, care ne sunt alături şi ne aduc bucurie în fiecare zi, cît şi toate celelalte animale de pe Pamînt, care nu sunt în preajma noastră, dar au nevoie de noi.

Iniţiată în 1931 la Florenţa (Italia), ca modalitate de a face cunoscută situaţia speciilor aflate în pericol, Ziua Mondială a Animalelor a ajuns cu timpul sa fie celebrată pretutindeni pe glob ca zi a tuturor animalelor. 

         Din 4 octombrie 2003, dată la care a fost lansat primul eveniment în Marea Britanie, manifestaţiile care au avut loc cu această ocazie au căpătat de la an la an o tot mai mare amploare. 

         În anul 2006 s-a consemnat un număr-record de acţiuni legate de această zi, din America pînă în Asia şi din Europa pînă în Australia, organizaţii de protecţia animalelor, dar şi alte instituţii din întreaga lume organizând evenimente pentru a face cunoscute problemele animalelor.

         Fauna Republicii Moldova constituie circa 14800 specii de animale: vertebrate - 461 specii, şi nevertebrate 14339 specii. Fauna vertebratelor include 70 specii de mamifere, 281 specii de păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni şi 82 specii de peşti.

         Comparînd numărul actual al speciilor de animale şi plante vulnerabile, periclitate şi critic periclitate cu cel de acum 20 de ani, putem ajunge la concluzia că starea ecologică a multora a devenit critică. Dacă prima ediţie a Cărţii Roşii includea 55 specii, dintre care 29 specii de animale, apoi ediţia a II include 242 de specii, inclusiv: 117 specii de animale, 116 specii de plante şi 9 specii de ciuperci.

         Realizând importanţa problemei, Republica Moldova a ratificat Convenţia privind diversitatea biologică, Strategia Paneuropeană în domeniul diversităţii biologice şi peisagistice, Convenţia privind comerţul internaţional cu specii de floră şi faună pe cale de dispariţie (CITES), Convenţia privind Conservarea Vieţii Sălbatice şi a Habitatelor din Europa (Berna), Convenţia privind speciile migratoare de animale sălbatice (Bonn).

         În ecosistemele acvatice ale Moldovei vieţuiesc circa 2000 de specii de animale nevertebrate din diferite grupe sistematice. De exemplu, comunitatea protozoarelor include peste 650 de specii, cea a rotiferelor 485, a insectelor 335, a crustaceelor 320, a viermilor inelaţi 125, comunitatea moluştelor 90 de specii etc.

         În cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, colaboratorii Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului efectuează monitoringul hidrobiologic a apelor de suprafaţă pe teritoriul Republicii Moldova. În componenţa elementelor hidrobiologice pentru evaluarea stării ecologice ecosistemelor acvatice sunt incluse următoarele grupe ecosistemice: bacterioplancton, zooplancton, perifiton şi zoobentos.

          În perspectivă, activitatea de biomonitoring devine prioritară prin implementarea Directivei Cadru a Apei, care solicită monitorizarea unor elemente biologice faunistice aparţinînd diferitelor nivele trofice ce populează diferite biotopuri, respectiv masa apei, substratul, ecotopul sau limita apă - aer.

         Lumea animală este afectată atât local, cât şi la general de agricultură, industrie şi urbanizare. Dintre principalii factori cu impact negativ sunt lucrările hidrotehnice, exploatarea excesivă a resurselor biologice, emisiile în atmosferă, distrugerea habitatelor etc.

Animalele pot să dispară din diferite cauze (schimbări climatice, concurenţa cu alte specii etc.), însă factorul principal este cel antropic.

 

 

 

Gîlcă G. Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului

 

  Rambler's Top100 liveinternet.ru: ïîêàçàíî ÷èñëî ïðîñìîòðîâ çà 24 ÷àñà, ïîñåòèòåëåé çà 24 ÷àñà è çà ñåãîäíÿ