Riscul inundaţiilor în Republica Moldova (anul 2010)

          În ultimii 70 de ani, pe cursul rîurilor mari din Moldova (Nistru şi Prut), au fost semnalate circa 10 inundaţii de proporţii, cele mai distrugătoare fiind înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1974, 1980, 2006, 2008 şi ultima – cea din vara anului 2010. Pe cînd inundaţiile de mare amploare pe rîurile mici din republică sunt destul de frecvente (1948, 1956, 1963, 1973, 1984, 1989, 1991, 1994, 1998, 1999, 2005).

          În perioada mai-iulie 2010 Republica Moldova, Ucraina, România şi alte state din regiune au fost lovite de una din cele mai îndelungate şi grave inundaţii din ultimele decenii.

          În perioada mai-iulie 2010, în Ucraina de Vest, unde sunt situate cursurile superioare ale rîurilor Nistru şi Prut, au căzut cantităţi enorme de precipitaţii, întrecînd de 2-3 media multianuală.

          Pe o mare parte a teritoriului Republicii Moldova în perioada 1 ianuarie - 15 iulie a. 2010 cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 400-470 l/m2, sau 70-80 % din norma anuală. În acelaşi timp, în mai multe localităţi din nordul republicii şi (Briceni, Ocniţa, Şirăuţi, Donduşeni, Edineţ, Drochia, Soroca, Rîşcani, Costeşti, Camenca, Rîbniţa, Rezina) cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 490-655 l/m2, sau 90-122% din norma anuală, ceea ce se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale (peste 100 de ani).

          În perioada 1 mai–15 iulie a. 2010 cantitatea precipitaţiilor căzute în o mare parte a teritoriului ţării a constituit 200- 400 l/m2, sau 50-80% din norma anuală, depăşind de 1,5-2 ori norma pentru aceasta perioadă de timp şi se semnalează în medie o dată în 20-50 ani. Izolat în raioanele din nordul republicii cantitatea de precipitaţii căzute a fost şi mai mare, atingînd 471 l/m2 (Edineţ), ceea ce se semnalează în această localitate pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Numărul de zile cu precipitaţii (≥0,1 mm) pentru perioada 1 mai – 15 iulie 2010 a constituit în teritoriu 28-48 zile, norma fiind de 23-30 zile.

          Ca rezultat al cantităţilor enorme de precipitaţii căzute pe parcursul ultimelor 2,5 luni atît pe teritoriul Ucrainei de Vest, cît şi pe teritoriul Republicii Moldova, în rîurile mari Nistru şi Prut, începînd cu 18 mai 2010 s-au format 5 viituri pluviale, care parţial s-au suprapus şi au provocat menţinerea nivelurilor înalte ale apei pe parcursul a 1,5 luni de vreme, provocînd umezirea profundă şi surparea digurilor de protecţie. Pentru sectorul or. Costeşti –gura de vărsare a rîului Prut inundaţiile din anul 2010 sunt mult mai grave faţă de cele din anul 2008. În anul 2008 a fost o singură viitură, solul şi subsolul erau uscate, iar lacul de acumulare Costeşti pînă la viitură conţinea mult mai puţină apă.

          În rîul Nistru la postul hidrologic Hruşca (Republica Moldova) viitura maximală a atins debitul de 1710 m3/s (12.07), deversarea maximală din lacul de acumulare Dnestrovsc a constituit 1540m3/s (10.07), iar cea din lacul de acumulare Dubăsari a fost de 1500 m3/s (14.07).

          Pe rîul Prut la postul hidrologic Şireuţi (Republica Moldova) debitul maximal al viiturii din 10 iulie a constituit 2220 m3/s.

          Serviciul de dispecerat al bazinului de acumulare Costeşti-Stînca a început evacuarea apei în bieful aval în mărime de 200 m3/sec, care a fost mărit treptat pînă la 850 m3/sec (circa 10 zile). Majorarea evacuării apei a fost provocată de ridicarea bruscă a nivelului ei în bieful amonte. Astfel, salvarea barajului a fost posibilă cu preţul inundării a unor localităţi, în care nivelul maximal admisibil al digurilor de protecţie locală era mai jos decît cota viiturii.

          Creşterea nivelului apei pe teritoriul gurii de vărsare în regiunea or. Ungheni continuă. Ca rezultat au avut loc inundaţii excepţionale şi catastrofale, provocînd mari pagube materiale economiei ţării. În raioanele din lunca rîului Prut, în urma inundaţiilor au fost distruse nu numai casele, drumurile, terenurile agricole, dar au mai fost afectate şi fîntînile, sistemele de colectare a apelor menajere. Au fost inundate suprafeţe enorme de terenuri agricole şi de păşune.

          În total pe ţară au fost inundate peste 800 de case, evacuate 4000 de persoane.

          Datele hidrometeorologice analizate au condus la următoarele principale concluzii:

- cauza principala care a produs viiturile din mai-iulie 2010 este una naturala, ele fiind determinate de cantităţile deosebit de mari de precipitaţii care au căzut în această perioadă, îndeosebi în bazinul cursurilor superioare a rîurilor Nistru şi Prut (Ucraina).

- forma hidrografelor viiturilor produse si volumul acestora reflecta specificul ploilor care le-au determinat, cu menţiunea că cantităţile mari de apa au căzut succesiv mai multe zile în şir.

          Pe parcursul manifestării viiturii pluviale din mai-iulie 2010 Serviciul Hidrometeorologic de Stat a asigurat non-stop organele de stat, instituţiile abilitate şi populaţia cu informaţie operativă şi calitativă privind monitoringul hidrologic, inclusiv monitorizarea propagării viiturii respective (note hidrologice informative, prognoze hidrologice, buletine hidrologice, avertizări hidrologice).

          Suprafaţa totală a terenurilor Moldovei, supuse periodic inundaţiilor, constituie circa 20% din toată suprafaţa ţării, sau mai mult de 600 mii ha.

          Circa 10% din digurile şi construcţiile hidrotehnice existente în republică sînt în stare avariată, prezentînd pericol enorm pentru localităţile din jur. Sub pericol de inundare se află circa 168 de localităţi cu suprafaţa totală de 1300km2 şi circa 160mii locuitori.

          Principalele măsuri de atenuare şi reducere a riscului inundaţiilor propuse de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, reieşind din domeniul său de activitate, sunt următoarele:

• modernizarea şi optimizarea Sistemului Naţional de Monitoring hidrologic din cadrul SHS, prin instalarea posturilor hidrologice automate pe rîurile Nistru şi Prut(în baza creditului negociat de Guvernul cu Banca Mondială şi a proiectului înaintat către Guvernul Cehiei);

• întocmirea şi completarea continuă a băncii regionale de date „Moldova Hazards”, în scopul perfectării metodicii de predicţie a fenomenelor meteo-climatice şi hidrologice periculoase, inclusiv a inundaţiilor ;

• regionarea clară şi cartarea albiilor majore şi întocmirea hărţii topografice, cu trasarea hotarelor inundaţiilor de diferită asigurare. Ţinând cont de tipurile de activitate economică pe teritoriile respective se recomandă de evidenţiat zonele cu asigurarea de 20% a inundaţiei (pentru terenurile agricole), 5% asigurare (pentru construcţiile din spaţiul rural), 1% asigurare pentru ariile urbane şi 0,3% pentru căile feroviare. Desigur că în diferite zone naturale şi raioane ecologice numărul zonelor şi principiul evidenţierii lor pot varia.

Dr. Ilie Boian, director al SHS

Viitură pluvială din iulie  2010 pe  r. Prut (imagini preluate din mass-media)