Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice ale primăverii a. 2009

            Primăvara a. 2009 în Republica Moldova a fost caldă şi în fond cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul  sezonului a  constituit  în  teritor iu  9,5-11,1ºC căldură, fiind cu 0,6-1,6ºC mai ridicată faţă de normă. Maxima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit 31ºC căldură (mai), iar minima absolută – 10ºC frig (martie).

            Ultimele îngheţuri în aer pe teritoriul republicii s-au semnalat pe 28 aprilie cu intensitatea de 0,0ºC (Soroca),iar la suprafaţa solului cu intensitatea de 0-1ºC frig (Soroca, Rîbniţa, Tiraspol). Cele mai intensive îngheţuri în aer s-au semnalat în 22-23 aprilie, izolat cu intensitatea de pînă la 3-4°C frig (SM Bălţi, Rîbniţa, Bălţata, Tiraspol), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. De asemenea, s-au semnalat îngheţuri la suprafaţa solului cu intensitatea de 2-5°C frig, iar la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului –1-9°C frig.

            Pe o mare parte teritoriului s-a semnalat deficit de precipitaţii. Cantitatea lor pe parcursul primăverii în fond a constituit 65-90 mm, sau 50-75% din normă. Doar în unele raioanele suma precipitaţiilor a atins 95-115 mm (sau 85-110% din  normă).

            Pe parcursul sezonului de primăvară s-au semnalat următoarele fenomene atmosferice nefavorabile: depuneri de lapoviţă, ceţuri, descărcări electrice, grindină, intensificări ale vîntului cu viteza de pînă la 23 m/s. De asemenea, s-au semnalat fenomenele meteorologice stihinice sub formă de averse de ploaie: pe 12 mai în raionul PM Cărpineni timp de 3 ore au căzut 54 mm de precipitaţii.

            Comparativ cu primăvara a. 2008, acest sezon a fost cu 0,3-0,7ºC mai rece, precipitaţii au căzut cu 30-130 mm mai puţin.

            Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 5°C a determinat începutul vegetaţiei active a culturilor de toamna pe teritoriul republicii,  avînd loc pe 28 martie, fiind în raioanele de nord ale republicii cu o săptămînă mai devreme ca de obicei, în cele centrale şi de sud – în  termeni  apropiaţi faţă de cei obişnuiţi.

            În luna martie s-au semnalat în fond condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, efectuarea semănatului culturilor cerealiere de primăvară şi celor prăşitoare. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10°C, ce condiţionează începutul vegetaţiei active a culturilor agricole, pe teritoriul republicii a avut loc pe 2-4 aprilie, fiind cu 2-3 săptămîni mai devreme ca de obicei.

            În lunile aprilie-mai, din cauza insuficienţei de precipitaţii îndeosebi în jumătatea de nord a republicii, condiţiile meteorologice au fost condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, răsărirea şi dezvoltarea în continuare a culturilor prăşitoare, sădirea răsadului şi răsărirea culturilor legumicole semănate.  Îndeosebi vremea  uscată din această perioadă a contribuit la scăderea  umezelii productive în straturile superioare ale solului. În legătură cu aceste condiţii meteorologice starea culturilor cerealiere de primăvară şi prăşitoare s-au înrăutăţit.

            Culturile de toamnă. Starea culturilor de toamnă la începutul vegetaţiei de primăvară s-a caracterizat în fond ca satisfăcătoare şi bună.

Către sfîrşitul lunii martie grîul de toamnă s-a aflat în fond în faza de înfrăţire, izolat – formarea frunzei a treia. La situaţia din 28 martie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit, în fond, 30-50 mm  (90-135 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond – 145-205 mm (95-130 % din normă).

            În luna aprilie la grîul de toamnă s-a semnalat faza formării paiului. La situaţia din 28 aprilie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă în o mare parte a teritoriului republicii au constituit 10-20 mm (40-70 % din normă), izolat – 23-30 mm (75-110 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond – 95-170 mm (70-110 % din normă), izolat în raioanele de nord ale ţării – 70-75 mm   (55-65 % din normă).

            Către sfîrşitul lunii mai pe o mare parte a teritoriului republicii la culturile de toamnă s-a semnalat înflorirea spicului, la semănăturile tîrzii a continuat înspicarea. La situaţia din 28 mai a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul solului cu grosimea de un metru pe terenurile cu culturi de toamnă în o mare parte a teritoriului republicii au constituit 55-95 mm  (60-95 % din normă), în unele localităţi – 25-45 mm (30-40 % din normă), izolat în jumătatea de sud a republicii – 105-115 mm (115-125 % din normă).

            Culturile cerealiere de primăvară şi sfecla de zahăr. Gospodăriile agricole ale republicii au început semănatul culturilor cerealiere de primăvară şi a sfeclei de zahăr pe parcursul primei decade a lunii aprilie. Către începutul semănatului  acestor culturi, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură de toamnă au constituit, în fond, 30-45 mm (80-145 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond – 140-205 mm (90-130 % din normă).

            În luna aprilie la culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat faza formării frunzei a treia (în termeni apropiaţi faţă de cei obişnuiţi), la sfecla de zahăr răsărirea şi desfacerea primei frunze. La începutul lunii mai la culturile cerealiere de primăvară s-a semnalat faza de înfrăţire, la sfîrşitul lunii – înspicarea, la sfecla de zahăr a început îngroşarea rădăcinii principale.

            La situaţia din 28 mai a.c, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu  culturi cerealiere de primăvară şi sfeclă de zahăr au constituit, în fond, 10-15 mm (25-50 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 85-110 mm (70-90 % din normă).

            Floarea soareluui. În decursul lunii aprilie s-au efectuat semănatul florii soarelui, izolat la semănăturile timpurii s-a semnalat  răsărirea. În luna mai la floarea soarelui s-a semnalat faza de formare a perechii a doua de frunze adevărate.

            Către sfărşitul lunii mai  rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea soarelui au constituit, în fond, 15-25 mm (45-70% din normă), izolat – 7-9 mm  (20-30% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond – 90-130 mm (65-95 % din normă), izolat – 155-160 mm (100-135% din normă).

            Porumbul. Gospodăriile agricole ale republicii au început semănatul porumbului în termeni obişnuiţi (decada a treia a lunii aprilie - 1 decadă a lunii mai).  Pe parcursul lunii mai la porumb a început formarea masei vegetale, către sfîrşitul lunii s-au format frunzele 5 şi 7, izolat- frunza a treia.

            La situaţia din 28 mai a.c. rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb au constituit, în fond, 10-20 mm (30-60% din normă), izolat în jumătatea de sud a republicii – 25-30 mm (80-95% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond – 95-140 mm (80-105 % din normă).

            Culturile pomicole şi viţa de vie. La sfîrşitul primei decade a lunii martie în raioanele extreme de sud ale republicii a început umflarea şi desfacerea mugurilor la soiurile timpurii de cais şi piersic, fiind în fond cu 3-4 săptămîni mai devreme ca de obicei. Asemenea vegetaţie timpurie la culturile pomicole a  fost determinată de regimul termic ridicat, care s-a observat pe parcursul perioadei de iarnă. Către sfîrşitul lunii martie la culturile pomicole pretutindeni s-a semnalat umflarea mugurilor, în jumătatea de sud a republicii – desfacerea mugurilor şi apariţia primelor frunze. În unele raioane din sudul republicii către sfîrşitul lunii la viţa de vie a început circulaţia sevei (în termeni apropiaţi faţă de cei obişnuiţi).

            La situaţia din 28 martie a.c. rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi multianuale în stratul de sol cu  grosimea de un metru au constituit 145-190 mm (100-145% din normă).

            La începutul lunii aprilie la culturile pomicole s-a început înflorirea, în a doua decadă s-a semnalat faza – sfîrşitul înfloririi. Către sfîrşitul lunii aprilie la culturile pomicole (piersic, vişin, cireş şi prun) s-a semnalat formarea fructelor, la măr şi păr - desfacerea mugurilor, izolat – înflorirea. La viţa de vie s-a semnalat desfacerea ochiurilor şi apariţia primelor frunze.

            Pe parcursul lunii mai la culturile pomicole a continuat formarea şi creşterea fructelor, la soiurile timpurii de cireş s-a semnalat coacerea fructelor.  La viţa de vie a continuat formarea  inflorescenţelor, izolat a început înflorirea. 

           La situaţia din 28 mai a.c. rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru pe terenurile cu culturi multianuale au constituit, în fond, 95-120 mm (75-130% din normă), izolat – 60-75 mm (50-60% din normă).

             Precipitaţiile căzute la sfîrşitul lunii mai au completat semnificativ rezervele de umezeală productivă în sol şi au ameliorat condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea  culturilor prăşitoare.

Şef CMşiPC                        T. Bugaeva

Şef CPA                             T. Mironov