Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

 din vara anului 2019

Vara anului 2019 în Republica Moldova a fost în fond caniculară şi pe o mare parte a teritoriului cu precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +15ºC, fenomen ce determină începutul verii meteorologice, a avut loc pe teritoriul ţării pe 12-13 mai, fiind în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi.

Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +20,8..+23,4ºС, fiind în fond cu 2,0-3,1ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani din toată perioada de observaţii, iar în ultimii 20 de ani – în medie o dată în 3-5 ani.

Fig.1 Temperatura medie a aerului pentru sezonul de primăvară 2019,°С		Fig.2 Abaterea de la normă a temperaturii medii a aerului pentru sezonul de primăvară 2019,°С

Temperatura maximă a aerului pe parcursul verii a urcat pînă la +37ºC (iunie, SM Tiraspol august, SM Camenca), iar cea  minimă a scăzut pînă la +9ºС (iunie, iulie, august).

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de ≥+30ºС în decursul sezonului de vară a constituit pe teritoriu în fond 40-55 zile, norma fiind de 8-27 zile. Temperatura aerului de ≥+35ºС s-a semnalat pe 50% din teritoriu  şi numărul de zile a acestora a constituit  1-4 zile, norma fiind de 1-2 zile.

Vreme caniculară s-a semnalat în luna iunie, cînd temperatura medie lunară a aerului a constituit +22..+24ºС şi a depăşit norma cu 3-4ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu temperatură maximă a aerului de ≥+30ºС în luna iunie a constituit în teritoriu 11-19 zile (norma fiind de 2-6 zile), ceea ce în această lună de asemenea se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat şi în decada a treia a lunii august, cînd temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 5,0-7,1ºС şi se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu temperatură maximă a aerului de ≥+30ºС în luna august a constituit în teritoriu 17-22 zile (norma fiind de 3-10 zile), ceea ce pe o mare parte a teritoriului se semnalează în medie o dată în 10 ani.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 70% din teritoriu a constituit 150-230 mm (80-120% din normă), iar la SM Ştefan-Vodă – 260 мм (140% нормы). În restul teritoriului au căzut 106-145 mm (55-70% din normă).

Fig.4 Cantitatea  de precipitaţii pentru sezonul de primăvară, mm		Fig.5 Cantitatea  de precipitaţii pentru sezonul de primăvară 2019 in % din normă

Cele mai multe precipitaţii au căzut în luna iunie. Suma acestora pentru luna pe o mare parte a teritoriului a constituit în fond 80-160 mm (100-200% din norma lunară). În lunile iulie şi august pe o mare parte a teritoriului s-au observat deficit semnificativ de precipitaţii. Astfel, în luna iulie pe 70% din teritoriu cantitatea acestora lunară nu a depăşit 10-35 mm (15-50% din norma lunară), iar  în a doua şi a treia decadă a lunii august ele în fond au lipsit.

Pe perioada sezonului de vară s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ploi torenţiale şi grindină (iunie, iulie), de asemenea vântul puternic cu viteza maxima de până la 27 m/s (3 iulie, SM Ceadâr-Lunga), care au cauzat vătămarea culturilor agricole, deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi deconectarea de la sursele de energie electrică.

Comparativ cu vara din anul 2018 acest sezon a fost analogic privind temperatura medie a aerului sezonieră şi doar izolat cu precipitaţii mai puţine (cu 20-65 мм).

Conform datelor de observaţii agrometeorologice, condiţiile de vreme în cea mai mare parte a perioadei de vară au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Însă din cauza vremii secetoase menţinută în o mare parte a lunii august, s-au creat condiţii mai puţin favorabile pentru formarea recoltei culturilor agricole şi pregătirea terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă.

La culturile de toamnă în prima jumătate a lunii iunie s-a semnalat coacerea în lapte, izolat la începutul lunii – înflorirea, în a doua jumătate a lunii – coacerea în ceară, spre sfârşitul lunii izolat – coacerea deplină a boabelor.

La porumb a continuat formarea frunzelor, spre sfârşitul lunii iunie s-a format în fond frunza a cincisprezecea - a nouăsprezecea, izolat – frunza a unsprezecea - a treisprezecea. Înălţimea plantelor s-a egalat în fond cu 130-210 cm, izolat – 70-105 cm.

La situaţia din 28 iunie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu porumb în fond au constituit 45-75 mm (85-120% din normă), izolat – 30-35 m (60-70% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 80-160 mm (70-130% din normă).

La floarea-soarelui în prima jumătate a lunii iunie a continuat formarea frunzelor, în a doua jumătate s-a semnalat apariţia inflorescenţelor, spre sfârşitul lunii izolat a început înflorirea. Înălţimea plantelor s-a egalat în fond cu 105-185 cm, izolat la semănăturile mai târzii – 80-95 cm.

La situaţia din 28 iunie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu floarea-soarelui în fond au constituit 45-90 mm (75-150% din normă), izolat – 20-30 mm (35-55% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m acestea au constituit în fond 75-160 mm (80-140% din normă), izolat – 40-65 mm (45-55% din normă).

La semănăturile cu orz de primăvară în prima jumătatea a lunii iunie s-a semnalat înspicarea, în a doua jumătatea – coacerea în lapte, spre sfârşitul lunii a început coacerea în ceară. La sfecla de zahăr a continuat creşterea rădăcinii principale şi s-a semnalat acoperirea integrală a spaţiilor dintre rânduri.

La culturile pomicole în fond a continuat creşterea rodului, la vişin, cireş şi soirile timpurii de cais şi piersic – coacerea şi recoltarea roadei. La viţa de vie în prima jumătate a lunii s-a semnalat înflorirea, în a doua jumătate a început creşterea boabelor.

La situaţia din 28 iunie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 75-140 mm (80-120% din normă), izolat în raioanele din sudul ţării – 60-70 mm (55-65% din normă).

În decursul lunii iulie condiţiile meteorologice în fond au fost satisfăcătoare pentru formarea roadei de porumb, florii-soarelui, sfeclei de zahăr, culturilor pomicole, viţei de vie, cât şi pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor legumicole şi altor culturi agricole.

În prima decadă a lunii iulie a început recoltarea în masă a cerealelor, fiind în fond cu 1-2 săptămâni mai devreme de termenii obişnuiţi. Spre sfârşitul lunii gospodăriile agricole ale ţării în fond au finisat recoltarea culturilor cerealiere. Condiţiile meteorologice pentru efectuarea recoltării au fost, în general, favorabile. 

La porumb pe parcursul lunii iulie s-a semnalat formarea paniculului, înflorirea paniculului şi ştiuletelui, la sfârşitul lunii a început coacerea în lapte. Înălţimea plantelor la sfârşitul lunii s-a egalat în fond cu 180-265 cm.

La situaţia din 28 iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu porumb în cea mai mare parte a teritoriului au constituit 30-60 mm (25-65% din normă), izolat – 80-95 mm (80-100% din normă).

La floarea-soarelui în decursul lunii iulie s-a semnalat înflorirea şi creşterea capitolului, la sfârşitul lunii izolat a început coacerea seminţelor. Înălţimea plantelor la sfârşitul lunii s-a egalat în fond cu 130-200 cm. Diametrul capitolului a constituit în fond 18-24 cm, izolat – 12-16 cm.

La situaţia din 28 iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui pe o mare parte a teritoriului au constituit 25-65 mm (20-70% din normă), izolat în nordul ţării – 80-120 mm (80-100% din normă).

La sfecla de zahăr a continuat creşterea rădăcinii principale.

La culturile pomicole a continuat creşterea rodului, la piersic, cais, prun şi soiurile timpurii de  măr – coacerea şi recoltarea roadei. La viţa de vie a continuat creşterea rodului, spre sfârşitul lunii la soiurile timpurii a început coacerea boabelor.

La situaţia din 28 iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 35-55 mm (30-60% din normă), izolat, preponderent în nordul ţării – 75-90 mm (70-80% din normă).

Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii august au fost în general favorabile pentru coacerea şi acumularea zahărului la culturile pomicole şi struguri. Însă regimul termic ridicat şi deficitul de precipitaţii în luna august au contribuit la uscarea solului, creând condiţii nefavorabile pentru formarea recoltei culturilor agricole şi pregătirea terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă.

La porumb în decursul lunii august s-a semnalat coacerea în lapte şi ceară, spre sfârşitul ei – coacerea deplină.

La situaţia din 28 august rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu porumb pe cea mai mare parte a teritoriului au constituit 5-40 mm (5-45% din normă), izolat – 50-80 mm (70-100% din normă).

La floarea-soarelui a continuat coacerea seminţelor, spre sfârşitul lunii august s-a  semnalat atingerea maturităţii depline. Unele gospodării agricole la sfârşitul lunii au început recoltarea florii-soarelui.

La situaţia din 28 august rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui au constituit în fond 10-45 mm  (10-50% din normă), izolat, preponderent în raioanele din nordul ţării – 60-95 mm  (70-90% din normă).

La sfecla de zahăr s-a semnalat îngălbenirea frunzelor inferioare şi a continuat creşterea rădăcinii principale.

La culturile pomicole a continuat creşterea rodului, la prun şi soiurile timpurii de măr – coacerea şi recoltarea roadei. La viţa de vie a continuat creşterea boabelor, la soiurile de masă – coacerea şi recoltarea strugurilor.

La situaţia din 28 august rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale pe 60% din teritoriu au constituit  40-75 mm (65-80% din normă), izolat – 20-35 mm (25-45% din normă).

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef DМА               T. Mironova