|
Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din vara anului 2018
Vara anului 2018 în Republica Moldova a fost mai caldă ca de obicei şi cu precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +15ºC, fenomen ce determină începutul verii meteorologice, pe cea mai mare parte a teritoriului ţării a avut loc în perioada 9-11 aprilie, fiind cu o lună mai devreme faţă de termenii medii multianuali şi se semnalează în medie o dată la 30 ani. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +20,7..+23,3ºΡ, fiind în fond cu 1,7-2,4ºΡ mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-15 ani din toată perioada de observaţii, iar în ultimii 20 de ani în medie o dată în 3-5 ani.
Temperatura maximă a aerului pe parcursul verii a urcat pînă la +37ºC (august, SM Tiraspol), iar cea minimă a scăzut pînă la +6ºΡ (iunie, SM Bălţata, Tiraspol, Ceadâr-Lunga). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de ≥+30ºΡ în decursul sezonului de vară a constituit pe teritoriu 22-59 zile, norma fiind de 8-27 zile. Temperatura aerului de ≥+35ºΡ s-a semnalat doar în unele raioane (SM Dubăsari, Tiraspol, Ceadâr-Lunga) şi numărul de zile a acestora a constituit 1-4 zile, norma fiind de 1-2 zile. Vreme caldă pe teritoriul ţării s-a semnalat în primele două decade ale lunii iunie, cînd temperatura medie decadică a aerului a fost în fond cu 3-5ºΡ mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-15 ani. Vreme caldă de asemenea în a doua şi a treia decadă a linii august, cînd temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 3-5ºΡ şi se semnalează în medie o dată în 5-15 ani. Numărul de zile cu temperatură maximă a aerului de ≥+30ºΡ în luna august a constituit în teritoriu în fond 15-25 zile (norma fiind de 3-10 zile), ceea ce pe o mare parte a teritoriului se semnalează în medie o dată în 10-30 ani. Izolat (SM Dubăsari, Codrii, Tiraspol, Ceadîr-Lunga) numărul acestora a atins 27-30 zile , ceea ce în luna august s-a înregistrat pentru prima dată în toata perioada de observaţii instrumentale. Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 65% din teritoriu a constituit 165-230 mm (85-120% din normă). Pe 25% din teritoriu suma acestora a atins 245-325 mm (125-180% din normă). Doar în unele raioane au căzut 120-130 mm (65-75% din normă).
Precipitaţiile în decursul sezonului s-au semnalat predominant în a doua jumătate a lunii iunie şi în luna iulie. Suma acestora pentru această perioadă a constituit pe teritoriu în fond 150-300 mm (100-200% din normă În luna august s-a observat deficit semnificativ de precipitaţii au căzut în fond 1-20 mm (2-40% din norma lunară), iar izolat ele au lipsit. De asemenea, s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ploi torenţiale şi grindină (iunie, iulie), care au cauzat vătămarea culturilor agricole şi daune materiale economiei naţionale..
Comparativ cu vara din anul 2017 acest sezon a fost similar după regimul termic şi izolat cu precipitaţii mai multe (cu 30-50 μμ) Conform datelor de observaţii agrometeorologice, condiţiile de vreme în cea mai mare parte a perioadei de vară au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Însă regimul termic ridicat şi deficitul de precipitaţii, care s-a semnalat în prima jumătatea lunii iunie şi în decursul lunii august, au contribuit la uscarea stratului superior al solului, ceea ce a creat condiţii nu foarte favorabile pentru formarea recoltei culturilor agricole, precum şi pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă. Vremea caniculară;, menţinută în prima jumătate a lunii iunie şi deficitul de precipitaţii, au creat condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Din cauza regimului termic ridicat s-a produs accelerarea creşterii şi dezvoltării culturilor agricole. Ploile căzute, izolat puternice în a doua jumătate a lunii iunie au completat rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole pe cea mai mare parte a teritoriului ţării. La culturile cerealiere de toamnă în prima jumătate a lunii iunie s-a semnalat coacerea în lapte, în a doua jumătate a început coacerea în ceară. Spre sfârşitul lunii s-a semnalat coacerea deplină, iar unele gospodării au început recoltarea roadei. Aversele căzute la sfârşitul lunii iunie au reţinut efectuarea recoltării culturilor cerealiere. La porumbb în decursul lunii a continuat formarea frunzelor, spre sfârşitul lunii s-a format în fond frunza a treisprezecea a nouăsprezecea, izolat a început formarea paniculului. Înălţimea plantelor s-a egalat în fond cu 110-200 cm, izolat 70-80 cm. La situaţia din 28 iunie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu porumb pe o mare parte a teritoriului ţării au constituit 45-95 mm (80-140% din normă), izolat, preponderent în raioanele din sudul ţării 15-35 mm (30-60% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond 80-185 mm (75-145% din normă), izolat în raioanele din sudul ţării 50-75 mm (45-70% din normă). La floarea-soarelui în prima jumătate a lunii iunie a continuat formarea frunzelor, în a doua jumătate s-a semnalat formarea inflorescenţelor, la sfârşitul lunii pe o mare parte a teritoriului ţării a început înflorirea. Înălţimea plantelor s-a egalat în fond cu 90-185 cm. La situaţia din 28 iunie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu floarea-soarelui în fond au constituit 40-85 mm (70-160% din normă), izolat, preponderent în raioanele din sudul ţării 10-30 mm (20-50% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond 65-150 mm (70-130% din normă), izolat 30-60 mm (25-60% din normă). La sfecla de zahăr a continuat creşterea rădăcinii principale şi s-a semnalat acoperirea integrală a spaţiilor dintre rândurii. La culturile pomicole în fond a continuat creşterea rodului, la vişin, cireş şi soiurile timpurii de piersic şi cais coacerea şi recoltarea fructelor. La viţa de vie s-a semnalat creşterea boabelor. La din 28 iunie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 75-140 mm (80-130% din normă), izolat în raioanele din sudul ţării 40-60 mm (45-60% din normă). Pe parcursul lunii iulie în general s-au creat condiţii favorabile şi dezvoltarea culturilor legumicole şi altor culturi agricole. Însă, în unele zile ploile abundente căzute au reţinut efectuarea recoltării culturilor cerealiere.. În prima decadă lunii iulie a început recoltarea în masă a culturilor cerealiere, fiind în fond cu 1-2 săptămâni mai devreme de termenii obişnuiţi, spre sfârşitul decadei a doua a lunii iulie majoritatea gospodăriilor agricole au finalizat recoltarea. Condiţiile pentru efectuarea recoltării grânelor de toamnă au fost în fond favorabile. La porumb în decursul lunii iulie s-au semnalat fazele: formarea paniculului, înflorirea paniculului şi a ştiuletelui, spre sfârşitul lunii coacerea în lapte. Înălţimea plantelor la sfârşitul lunii s-a egalat în fond cu 210-260 cm, izolat 135-175 cm. La o plantă s-a format în medie 1-2 ştiulete. La situaţia din 28 iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu porumb în fond au constituit 75-145 mm (80-140% din normă), izolat, preponderent în raioanele din sud-estul ţării 55-70 mm (65-70% din normă). La floarea-soarelui pe parcursul lunii iulie s-a semnalat înflorirea şi creşterea capitulului, spre sfârşitul lunii izolat a început coacerea seminţelor. Înălţimea plantelor la sfârşitul lunii a constituit în fond 165-200 cm. Diametrul capitulului s-a egalat în general cu 19-23 cm, izolat 15-17 cm. La situaţia din 28 iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui în fond au constituit 70-135 mm (75-140% din normă), izolat în sudul ţării 25-40 mm (25-45% din normă). La sfecla de zahăr a continuat creşterea rădăcinii principale. La culturile pomicole pe parcursul lunii iulie a continuat creşterea rodului, la piersic, cais, prun şi soiurile timpurii de măr coacerea şi recoltarea fructelor. La viţa de vie a continuat creşterea boabelor, spre sfârşitul lunii la soiurile timpurii s-a început coacerea. La situaţia din 28 iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 75-120 mm (85-130% din normă), izolat în sudul ţării 55-65 mm (60-70% din normă). Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii august au fost în general favorabile pentru coacerea recoltei şi acumularea zahărului la culturile pomicole şi struguri. Însă regimul termic ridicat şi deficitul semnificativ de precipitaţii au contribuit la uscarea solului, creând condiţii nu foarte favorabile pentru creşterea rădăcinii sfeclei de zahăr şi efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă. La porumb în decursul lunii s-au semnalat coacerea în lapte şi ceară, spre sfârşitul ei coacerea deplină. La situaţia din 28 august rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu porumb pe 55% din teritoriu au constituit 60-100 mm (75-105% din normă), în restul teritoriului 20-45 mm (25-60% din normă). La floarea-soarelui în decursul lunii a continuat coacerea seminţelor, spre sfârşitul ei s-a semnalat atingerea maturităţii depline. Unele gospodării agricole au început recoltarea florii-soarelui. La situaţia din 28 august rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu floarea-soarelui pe 50% din teritoriu au constituit 65-90 mm (70-90% din normă), în restul teritoriului 20-50 mm (20-55% din normă). La sfecla de zahăr a continuat creşterea rădăcinii principale. Pe parcursul lunii august la culturile pomicole a continuat creşterea rodului, la prun şi soiurile timpurii de măr coacerea şi recoltarea fructelor. La viţa de vie în fond a continuat creşterea boabelor, la soiurile de masă coacerea şi recoltarea strugurilor. La situaţia din 28 august rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale pe 50% din teritoriu au constituit 60-75 mm (60-95% din normă), în restul teritoriului 25-50 mm (35-50% din normă).
Şef CMC T. Bugaeva Şef CΜΐ T. Mironova |
