Caracterizarea condiţiilor meteorologice

şi agrometeorologice din vara anului 2010

            Vara anului 2010 în Republica Moldova a fost foarte caldă şi cu cantitatea de precipitaţii aproape de normă.  Temperatura  medie  a  aerului  pentru  acest sezon  a  constituit  în  teritoriu 21,2-23,7ºС căldură, fiind cu 2,1-3,0ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura maximală a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la 39ºC căldură (august, Tiraspol), ceea ce se semnalează pe teritoriul republicii în medie o dată în 10 ani. Temperatura minimală a aerului în vara anului 2010 a scăzut pînă la 7ºС căldură (iulie – Camenca, Bălţi, Bravicea, august – Soroca, Bălţi).

            Deosebit de caldă a fost vremea în intervalul 1-16 august. Ca rezultat, temperatura medie a aerului  în  prima decadă  a lunii  august  a constituit  în  teritoriul  ţării  24,4-27,6ºС căldură, fiind cu 4,3-5,5ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează pe o mare parte a teritoriului pentru prima dată în această decadă din toată perioada de observaţii. Cea mai călduroasă zi de vară a fost înregistrată în 13 august. Temperatura medie zilnică a aerului în această zi a atins 30,6ºС căldură (Comrat), fiind cu 2ºС mai joasă faţă de valoarea absolută pentru întreaga perioadă de observaţii (iulie a.2007, Chişinău).

            Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 35ºС şi mai mult a atins în decursul sezonului de vară 17 zile (SM Tiraspol), norma fiind de 2 zile, ce se semnalează în medie o dată în 20 de ani.

            Numărul  de zile cu  umiditatea  relativă  a aerului de 30% şi mai puţin în teritoriu a fost de 7-13 zile, norma fiind 4-14 zile.

            Cantitatea de precipitaţii căzută în acest sezon în cea mai mare parte a teritoriului a fost aproape de normă şi a constituit 200-270 mm sau 80-120% din norma sezonieră. Izolat (Ocniţa, Donduşeni, Grigoriopol, Cimişlia, Leova, Cahul) cantitatea lor a atins 290-380 mm sau 160-190% din normă. Cea mai mare cantitate de precipitaţii în sezonul de vară a căzut în regiunile SM Briceni (473 mm) şi PAM Edineţ (432 mm), sau 72-80% din norma anuală, ceea ce în aceste puncte se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

            Precipitaţiile în timpul verii au căzut neuniform. Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a semnalat în luna iunie, în fond, 100-220 mm sau 150-270% din norma lunară. În luna august, dimpotrivă, pe o mare parte a teritoriului s-a observat un deficit semnificativ de precipitaţii – 9-40 mm sau 20-70% din norma lunară.

            Pe parcursul sezonul de vară în teritoriului republicii s-au semnalat oraje, ceaţă, grindină şi intensificări ale vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 22 m/s (Făleşti).

            Pe parcursul sezonului menţionat s-au semnalat fenomene hidrometeorologice stihinice sub formă de ploi torenţiale şi grindină. Ploile puternice şi foarte puternice, izolat însoţite de grindină, căzute în prima jumătate a lunii iulie, au cauzat pagube materiale semnificative: inundarea caselor de locuit, obiectelor gospodăriilor agricole, deconectarea energiei electrice, deteriorarea terenurilor agricole, de asemenea, au complicat recoltarea roadei culturilor cerealiere.

            Comparativ cu sezonul de vară din a.2009, acest sezon a fost cu 1ºC mai cald şi cu precipitaţii considerabil mai multe (cu 100-130 mm). Ani analogi după regimul termic sunt anii 1946 şi 2007, dar în aceşti ani s-a semnalat deficit semnificativ de precipitaţii.

            În o mare parte a verii condiţiile meteorologice au fost, în fond, satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Vremea ploioasă şi umiditatea relativ înaltă a aerului (80% şi mai mult) în a doua jumătate a lunii iunie – prima jumătate a lunii iulie au creat condiţii mai puţin favorabile pentru coacerea roadei la culturile de toamnă şi cele pomicole, de asemenea, au contribuit la dezvoltarea bolilor în plantaţiile agricole, a complicat recoltarea roadei culturilor cerealiere. În acelaşi timp, aceste condiţii meteorologice au fost în fond favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea porumbului, florii-soarelui şi plantelor furajere. În luna august condiţiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru coacerea roadei la culturile prăşitoare şi cele pomicole şi pentru acumularea zahărului în struguri şi sfecla de zahăr, de asemenea, pentru strînsul roadei.

            Culturile cerealiere de toamnă şi primăvară. La culturile cerealiere de toamnă în prima jumătate a lunii iunie s-a semnalat faza – coacerea în lapte, iar în a doua jumătate a lunii a început faza – coacerea în ceară, izolat către sfîrşitul lunii în jumătatea de sud a ţării – coacerea deplină a boabelor.

            La situaţia din 28 iunie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit 95-210 mm (140-250 % din normă).

            La culturile cerealiere de primăvară în prima jumătate a lunii iunie s-au semnalat fazele: înspicarea şi înflorirea spicului, iar la sfîrşitul lunii s-a semnalat în fond coacerea în ceară.

Starea culturilor cerealiere de toamnă şi primăvară preponderent a fost bună.

            La începutul lunii iulie gospodăriile agricole au început recoltarea cerealelor de toamnă şi primăvară, către sfîrşitul lunii unele gospodării ale ţării au continuat recoltarea lor.

Condiţiile meteorologice pentru recoltarea roadei au fost nefavorabile din cauza vremii ploioase.

            Porumbul. Pe parcursul lunii iunie a continuat formarea frunzelor, către sfîrşitul lunii s-a semnalat formarea frunzelor 13-17, izolat la soiurile timpurii – formarea paniculului. Starea culturilor în fond a fost bună.

            La situaţia din 28 iunie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu semănături de porumb au constituit 70-115 mm (110-175% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 130-210 mm (100-155% din normă).

            La porumb în prima jumătate a lunii iulie a continuat formarea frunzelor, în a doua jumătate s-a semnalat înflorirea paniculului şi a ştiuletelui. Сătre sfîrşitul lunii la porumb a început coacerea în lapte a boabelor (cu 1-2 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi).

            La situaţia din 28 iulie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea  de  0,5 m  pe  terenurile  cu semănături de porumb au constituit în fond 40-75 mm (100-150% din normă), izolat –110-115 mm (250-265% din normă), iar în stratul de sol cu grosimea de 1 m ele au constituit 95-155 mm (100-150% din normă), izolat –170-220 mm (170-215% din normă)

            La porumb pe parcursul lunii august s-a semnalat coacerea în lapte şi în ceară, iar către sfîrşitul lunii – coacerea deplină (cu 10-20 zile mai devreme de termenii obişnuiţi).

            Floarea-soarelui. La începutul lunii iunie la floarea-soarelui s-a semnalat formarea celei de-a doua perechi de frunze adevărate,  în a doua jumătate a lunii, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, s-a semnalat formarea inflorescenţelor (capitulului), către sfîrşitul lunii izolat a început înflorirea. Starea semănăturilor a fost bună.

            La situaţia din 28 iunie a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu floarea soarelui în stratul de sol cu grosimea de 0,5 m au constituit, în fond, 75-120 mm (125-285% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 145-205 mm (115-210% din normă).

            La floarea-soarelui pe parcursul lunii iulie s-a semnalat în fond înflorirea, iar la sfîrşitul lunii izolat în raioanele de sud a început coacerea seminţelor.

            La situaţia din 28 iulie a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu floarea- soarelui în stratul de sol cu grosimea de 1 m au constituit, în fond, 80-140 mm (95-165% din normă), izolat – 155-210 mm (185-195% din normă).

            La floarea-soarelui pe parcursul lunii august s-a semnalat coacerea seminţelor, către sfîrşitul lunii izolat a fost atinsă maturitatea deplină.

            La situaţia din 28 august a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu floarea-soarelui în stratul de sol cu grosimea de 1 m au constituit în fond 25-65 mm (30-60% din normă), izolat – 80-105 mm (75-155% din normă).

            Sfecla de zahăr. Pe parcursul perioadei de vară la sfecla de zahăr s-a semnalat îngroşarea rădăcinii principale. Condiţiile meteorologice pentru formarea roadei au fost, în fond, favorabile.

            La situaţia din 28 august a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu sfeclă de zahăr în stratul de sol cu grosimea de 1 m au constituit 25-50 mm (40-65% din normă), izolat – 80-85 mm (125-130% din normă).

            Culturile pomicole şi viţa de vie. La culturile pomicole tîrzii pe parcursul lunilor iunie-iulie s-a semnalat în fond creşterea fructelor, iar la vişin, cireş cais, piersic, prun – coacerea şi colectarea roadei. La viţa de vie a continuat creşterea boabelor, către sfîrşitul lunii iulie la soiurile timpurii a început coacerea strugurilor.

            La situaţia din 28 iulie a.c. rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit 85-180 mm (100-170% din normă).

            Pe parcursul lunii august la culturile pomicole a continuat creşterea fructelor, iar la piersic, prun şi soiurile timpurii de măr – coacerea şi recoltarea roadei. La viţă de vie a continuat în fond creşterea boabelor şi ciorchinelor, iar la soiurile de masă – coacerea şi colectarea roadei.

            La situaţia din 28 august a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit în fond 25-65 mm (30-70% din normă), izolat – 75-95 mm (85-110% din normă).

Şef CMşiPC                    T. Bugaeva

 Şef CPA                        T. Mironova