Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

 din vara anului 2007  

 

           

Sezonul de vară a anului 2007 a fost foarte cald şi secetos. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu de la 21,0 pînă la 24,7ºÑ căldură, fiind cu 2,4-3,8ºÑ mai ridicată faţă de normă şi pe o mare parte a teritoriului republicii s-a semnalat pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale.

             La 26 iunie pe teritoriul republicii s-a înregistrat cea mai ridicată valoare a temperaturii aerului în luna iunie pentru tot şirul de observaţii instrumentale – 39,5°C căldură (Făleşti), fiind cu 1,5°C mai ridicată faţă de maxima absolută din această lună pe teritoriul republicii în şirul menţionat.

             Însă, cea mai caldă a fost luna iulie. Temperatura medie a aerului în această lună (24,0-26,0ºÑ căldură) a depăşit norma cu 4-5ºÑ, ceea ce se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Maxima absolută a temperaturii aerului în varà anului 2007 a constituit 41,5ºÑ căldură (21 iulie, Camenca), înregistrîndu-se pe teritoriul republicii pentru prima dată în decursul măsurătorilor  instrumentale.

             La 25 august temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 40,5°C căldură  (Tiraspol), valoare înregistrată în luna august pentru prima dată.

             În vara anului 2007 numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 30ºÑ şi mai ridicată a constituit în teritoriu, în fond, 45-60 zile, depăşind valoarea medie multianuală de 3-4 ori. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 35ºÑ şi mai ridicată a constituit 15-22 zile, ceea ce s-a semnalat pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Minima absolută a temperaturii aerului în vara anului 2007 a constituit 9ºÑ căldură (august, Bălţi, Bravicea).

             Aproape pretutindeni s-a semnalat deficit semnificativ de precipitaţii. Cantitatea lor pe parcursul sezonului de vară a constituit în teritoriu, în fond, 62-170 mm, sau 35-80% din normă, doar izolat – 230-300 mm (120-130% din normă). Numărul total a zilelor fără precipitaţii în jumătatea de nord a republicii pe parcursul sezonului a constituit 30-70 zile, iar în cea sudică – 70-80 zile, dar cea mai mare durată neîntreruptă a lor a fost în fond 20-40 zile, ceea ce se semnalează în medie  o dată în 20 ani. Cea mai îndelungată perioadă neîntreruptă  fără precipitaţii s-a semnalat în zona postului Vulcăneşti – 52 zile.

            Numărul de zile cu umiditatea relativă 30% şi mai puţin pe parcursul sezonului a oscilat predominant în teritoriu între 40 şi 60 de zile, ceea ce s-a semnalat pentru prima dată în toată perioada de măsurători instrumentale.

             Pe parcursul sezonului de vară s-au semnalat oraje, ceţuri şi intensificarea vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 24 m/s. De asemenea, s-au semnalat  fenomene meteorologice stihinice – averse de ploaie (Bălţata, Comrat, Ceadîr-Lunga) şi căderi de grindină cu diametrul de pînă la 20-30 mm (Corneşti, Drochia, în r-le Edineţ, Donduşeni şi altele) în luna iunie, precum şi averse de ploaie (Dubăsari, Codrii,  Comrat, Cahul, Teleneşti, Bălăsineşti r-ul Briceni) şi căderi de grindină (Costeşti r-ul Rîşcani) în luna august.

             Vremea foarte caldă şi cu deficit semnificativ de precipitaţii, ce s-a menţinut în toată perioada de vară, a fost nefavorabilă pentru creşterea, dezvoltarea şi formarea recoltei la culturile agricole.

            Regimul termic înalt şi insuficienţa de precipitaţii în lunile mai-iulie au creat condiţii nefavorabile pentru culturile de toamnă în perioada formării şi umplerii boabelor (înflorirea-coacerea în lapte), creşterea, dezvoltarea şi formarea recoltei la culturile prăşitoare,  legumicole şi pomii fructiferi. Din cauza regimului termic înalt a avut loc accelerarea dezvoltării culturilor agricole.                 

             Rezervele de umezeală productivă la culturile agricole, în o mare parte a perioadei de vară, au fost insuficiente, izolat la sfîrşitul lunii iulie au lipsit complet.

            În rezultatul  secetei, în lunile iunie-iulie, la plantele de porumb s-a semnalat îngălbenirea timpurie a frunzelor nivelului inferior, de asemenea formarea slabă a ştiuleţilor, izolat ei nu s-au format. Din cauza stării nesatisfăcătoare,  unele gospodării agricole au fost nevoite să recolteze terenurile cu  porumb pentru boabe la siloz. Condiţiile nefavorabile de umezeală şi regimul termic înalt în perioada formării şi umplerii seminţelor la floarea soarelui au condus la scăderea cantităţii seminţelor calitative, la formarea capitulului cu diametru mic, ceea ce a influenţat negativ asupra mărimii roadei.

             La sfîrşitul lunii iulie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru, în semănăturile cu porumb pe o mare parte a teritoriului republicii, au constituit, în fond, 10-35 mm (10-40% din normă), iar respectiv în semănăturile cu floarea soarelui, ele au constituit, în fond,  4-45 mm (5-45% din normă).

           Recolta medie a grîului de toamnă pe republică în anul 2007 a constituit 15,3 ch/ha, fiind de 2 ori mai scăzută faţă de mărimea medie a roadei  prognozate şi mai scăzută cu 10-11 ch/ha decît roada  medie pentru ultimii 10 ani. Din cauza secetei, deasemenea, se aşteaptă o recoltă foarte mică de porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr.

           Pe o mare parte a teritoriului republicii în luna august s-a menţinut în continuare vreme foarte caldă. Din cauza regimului termic înalt şi a insuficienţei de umezeală productivă în sol, în majoritatea zilelor lunii condiţiile de creştere şi dezvoltare a culturilor agricole au rămas să fie în continuare dificile.

           Vremea foarte caldă şi uscată din luna august a fost în general favorabilă pentru acumularea zahărului în sfecla de zahăr şi struguri. Precipitaţiile care au căzut la începutul şi sfîrşitul lunii august au completat rezervele de  umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile de efectuare a lucrărilor de pregătire a solului către semănatul culturilor de toamnă. Pe terenurile destinate în acest scop, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil de sol la sfîrşitul lunii august a.c., au constituit, în fond, 10-20 mm (20-60% din normă).

            Comparativ cu sezonul de vară a anului 2006, vara anului 2007 a fost mai caldă cu 2-3ºÑ, iar precipitaţii au căzut cu 30-150 mm mai puţine. An similar după regimul termic şi hidric a fost anul 1946. 

 

 Şeful CMşiCP                        T. Bugaeva

  Şeful CAP                             T. Mironova