Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din vara anului 2006

            Calendaristic sezonul de vară se sfîrşeşte la 31 august, dar vremea caldă în teritoriu se păstrează în medie pînă la 12-23 septembrie, cînd are loc trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15ºС în direcţia scăderii ei.
      Temperatura medie a aerului pentru vară anului 2006 a constituit în teritoriu de la 19,5 pînă la 22ºС, fiind cu 0,7-1,0ºС mai ridicată faţă de normă. Cea mai caldă a fost luna august.Temperatura medie zilnică a aerului în această lună (21-23ºС) a depăşit norma cu 1-2ºС.Maxima absolută a temperaturii aerului în varа anului 2006 a atins în teritoriul republicii 30-36ºС (august), fiind mai joasă faţa de maxima istorică absolută. Numărul de zile cu temperatura aerului de 30ºС şi mai ridicată pentru sezon a constituit în teritoriu 12-40 zile, depăşind media multianuală de 1,5 ori. Cea mai scăzută temperatură a aerului pentru perioada de vară a oscilat în teritoriu de la 7 pînă la 10ºС (iulie).
       Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul anotimpului de vară în raioanele de nord şi centrale a constituit în fond 180-340 mm sau 90-150% din normă. În raioanele de sud-est şi sud ale republicii aproape pretutindeni s-a semnalat deficit de precipitaţii – au căzut doar 85-150 mm (50-80% din norma decadală).
      Pe parcursul sezonului de vară a anului 2006 s-au înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ploi puternice, pe alocuri, însoţite de grindină şi intensificarea vîntului cu aspect de vijelie (pe 11-12, 16, 20-21, 28 iunie, 13-17 iulie, 5, 7-8, 26 august), în rezultatul cării fapt au fost cauzate prejudicii semnificative economiei naţionale. Comparativ cu sezonul de vară a anului 2005, cînd cantitatea de precipitaţii a fost aproape asemănătoare , cu cea din vara 2006, regimul termic în vara anului 2005 a fost mai ridicat cu 0,5-1,0ºС. An anolog după condiţiile acestui sezon de vară este anul 1975.
     Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile de vreme în o mare parte a perioadei de vară, au fost în fond favorabile pentru creşterea, dezvoltarea şi formarea recoltei la culturile agricole.
    În luna iunie condiţiile meteorologice s-au caracterizat prin alternarea perioadelor anomalic reci şi perioadelor calde. În acelaşi timp temperatura medie lunară a aerului a fost aproape de normă şi a constituit în teritoriu 17,5-20,5ºС. În raioanele extreme de nord temperatura medie a aerului în prima decadă a lunii (13,4ºС) a fost cu 3,5ºС sub valorile normei, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15 ani. Pe parcursul decadei a treia în unele raioane (Făleşti) ea, invers, a depăşit norma cu 4ºС şi a constituit 23,9ºС, ceea ce se semnalează pentru prima dată pe parcursul ultimilor 50 de ani. Temperatura maximă a aerului în decursul lunii a urcat pînă la 30-33ºС, cea minimă a oscilat în teritoriu de la 6 pîna la 10ºС.
    Precipitaţii au căzut pretutindeni. Cantitatea lor a constituit în fond pe teritoriu 65-135 mm, sau 1-2 norme lunare. Doar în unele raioane de sud s-a semnalat deficit de precipitaţii – au căzut doar 30-60 mm (40-80% din norma lunară).
Pe 11-12, 16, 20-21, 28 iunie au avut loc averse de ploaie deosebit de intensive izolat au fost însoţite de grindină cu diametrul de pînă la 10 mm (Leovo, Corneşti) şi intensificarea vîntului cu aspect de vijelie pînă la 18 m/s (Chişinău, Tiraspol). În unele raioane ale republicii din cauza ploilor abundente au fost spălate sectoare de drumuri, subinundate case de locuit şi terenuri cu culturi agricole. Aşa, pe 20 iunie în zona staţiilor meteorologice Ceadîr-Lunga şi Cahul pe parcursul a 2-3 ore au căzut 50 mm de precipitaţii, pe 28 iunie în Bălăsineşti s-au înregistrat 38 mm în 15 minute, iar în Brăneşti – 63 mm în 2 ore.
    Condiţiile vremii în o mare parte a lunii iunie au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole.
    La grîul de toamnă pe o mare parte a teritoriului republicii, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, s-a semnalat coacerea în lapte, către sfîrşitul lunii pe alocuri în raioanele de sud – coacerea în ceară. Rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în stratul de sol cu grosimea de un metru, potrivit situaţiei din 28 iunie a.c., au constituit, în fond, 75-140 mm (120-170% din normă).
La porumb a continuat formarea frunzelor (a 9-13-ea). Rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu porumb în stratul de sol cu grosimea de 50 cm au constituit, în fond, 45-70 mm (75-110% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 115-150 mm (100-120 % din normă).
    La floarea-soarelui în decada a treia, cu o săptămînă mai tîrziu de termenii obişnuiţi, s-a semnalat apariţia inflorescenţelor. Rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu floarea-soarelui în stratul de sol cu grosimea de 50 cm au constituit 45-80 mm (75-140 % din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru – 100-145 mm (80-115 % din normă).
    La sfecla de zahăr a continuat creşterea rădăcinilor în greutate. Rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu sfeclă de zahăr în stratul de sol cu grosimea de un metru au constituit 85-130 mm (75-125% din normă).
În o mare parte a lunii iulie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme moderat caldă, în unele perioade foarte caldă, cu precipitaţii.
    Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a depăşit valorile normei cu 0,5-1,5oC şi a constituit 20,0-22,5oC căldură (norma 19,1-21,9 oC).
Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 31-35 oC, iar cea minimă a scăzut pînă la 8-13 oC căldură.
     Precipitaţiile pe parcursul lunii au căzut neuniform, preponderent sub formă de averse. Pe o mare parte a teritoriului republicii suma precipitaţiilor căzute pe parcursul lunii iulie a constituit 15-45 mm sau 25-60% din normă. În unele raioane din nordul republicii şi izolat în raioanele de sud cantitatea de precipitaţii nu a depăşit 5-10 mm (10-20% din normă). Cea mai mare cantitate de precipitaţii pe parcursul lunii au căzut izolat în raioanele din partea centrală a republicii, circa 100 mm ( 30%.din normă)
Condiţiile meteorologice în luna iulie au fost preponderent satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Pentru maturizarea şi recoltarea culturilor de toamnă aceste condiţii au fost favorabile.
     Vremea foarte caldă şi fără precipitaţii esenţiale, care s-a stabilit în ultimele zile ale lunii, a fost nefavorabilă pentru creşterea şi dezvoltrea culturilor prăşitoare şi legumicole, a contribuit la uscarea straturilor superioare ale solului, ofilirea plantelor în orele de zi.
La sfîrşitul decadei a doua a lunii iulie (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi) culturile de toamnă au atins maturitatea deplină. Către sfîrşitul lunii gospodăriile agricole au finisat recoltarea culturilor cerealiere pe majoritatea cîmpurilor cercetate.
La porumb în prima jumătate a lunii iulie a continuat procesul de formare a frunzelor, în a doua jumătate a lunii s-au semnalat fazele de formare şi înflorire a paniculului, înflorirea ştiuletelui. Din cauza insuficienţei de precipitaţii, în luna iulie pe o mare parte a teritoriului republicii condiţiile de formare a boabelor la porumb s-au înrăutăţit, izolat, preponderent în raioanele de sud, ele au fost nefavorabile. Potrivit situaţiei din 28 iulie a.c. rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu porumb în stratul cu grosimea de un metru al solului au alcătuit, în fond, 65-115 mm (75-95% din normă), pe alocuri, îndeosebi în raioanele de sud – 40-50 mm (45-65 % din normă).
     La floarea-soarelui în prima jumătate a lunii s-a semnalat faza formării inflorescenţelor, în a doua jumătate – înflorirea. La 28 iulie a.c. rezervele de umezelă productivă pe terenurile cu floarea-soarelui pe o mare parte a teritoriului republicii au fost satisfăcătoare şi au constituit în stratul de sol cu grosimea de un metru, în fond, 80-100 mm (70-105 % din normă), izolat în raioanele de est şi sud-est ale republicii au scăzut pînă la 40-50 mm (35-60 % din normă).
La sfecla de zahăr pe parcursul lunii iulie a continuat creşterea rădăcinilor în greutate La sfîrşitul lunii s-a semnalat încheierea lanului. Starea semănăturilor a fost, în fond, satisfăcătoare.
    În luna august s-a menţinut în general vreme caldă, în unele zile foarte caldă. Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii în teritoriul republicii a constituit 21-23ºС, fiind cu 1-2ºС mai ridicată faţă de normă. Cea mai caldă a fost decada a doua a lunii august. Temperatura medie a aerului în această decadă (22-25ºС) a fost cu 2-3,8ºС mai ridicată faţa de normă, ceea ce se semnalează în medie odată în 10 ani, iar cea maximală a atins în teritoriu pînă la 31-36ºС. Numărul de zile cu temperatura aerului de 30ºС şi mai ridicată pe parcursul lunii a constituit în teritoriu 7-16 zile, depăşind norma cu 2-7 zile. Temperatura cea mai scăzută a aerului pe parcursul lunii august a oscilat în teritoriu de la 9 pînă la 12ºС.
    Precipitaţii au căzut pretutindeni. Suma lor în această lună a constituit în fond, 45-100 mm (80-180% din norma lunară). În unele raioane din nordul republicii cantitatea precipitaţiilor căzute a atins 120-180 mm, sau 210-250% din norma lunară.
Pe parcursul lunii sau semanalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse şi grindină măşcată. Astfel, pe 7-8 august în zona postului Chişinău (r.Bîc) pe parcursul a 6 ore au căzut 63 mm, iar pe 26 august la postul Cajba (r. Glodeni) s-au înregistrat 71 mm de precipitaţii în 45 de minute. În zona postului Edineţ pe 26 august s-a semnalat căderea grindinei cu diametrul de 60 mm, aducînd pagube semnificative gospodăriilor agricole locale.
    În afară de această, pe data de 5 august în unele raioane (Edineţ, Făleşti) şi pe 8 august (Ştefan Vodă) s-a semnalat intensificarea vîntului cu aspect de vijelie pînă la 15-22 m/s, cauzînd prejudicii economiei naţionale.
Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii august au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole, pentru acumularea zahărului la struguri şi sfecla de zahăr. Însă regimul înalt de temperatură şi lipsa precipitaţiilor în unele zile din mijlocul lunii au contribuit la uscarea puternică a straturilor superioare ale solului, prin urmare plantele au fost deprimare, izolat în raioanele de nord s-a semnalat ofilirea şi uscarea frunzelor înainte de vreme.
    La porumb pe parcursul lunii s-a semnalat coacerea în lapte. Spre sfîrşitul decadei a treia pe o mare parte a teritoriului republicii, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, porumbul a atins coacerea în ceară. Starea culturilor a fost bună şi satisfăcătoare.
Dezvoltarea florii-soarelui în decursul lunii a avut loc în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. În prima decadă a lunii august pe o mare parte a teritoriului la floarea-soarelui s-a semnalat înflorirea, la sfîrşitul decadei a doua – coacerea în ceară. Către sfîrşitul lunii, izolat în raioanele de sud şi centrale, floarea-soarelui a atins maturitatea de recolectare. Starea culturilor, în fond, a fost bună, în raioanele de nord – satisfăcătoare.
   La sfecla de zahăr pe parcursul lunii a continuat creşterea în greutate a rădăcinilor. Starea semănăturilor în fond este bună, izolat satisfăcătoare. Rezervele de umezeală pe terenurile cu sfeclă de zahăr în stratul de sol cu grosimea de un metru au constituit, în fond, 75-100 mm (100-110 % din normă), în raioanele extreme de nord – 185mm (240 % din normă). 

 Şeful CMşiCP                        T. Bugaeva

  Şeful CAP                             T. Mironova