Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2020

Toamna anului 2020 a fost anomal de caldă şi în fond cu precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) s-a stabilit pe teritoriul țării pe 14-18 осtombrie, fiind cu o lună mai târziu ca de obicei.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +11,6..+13,9ºС, fiind cu 3,0-4,0ºС mai ridicată față de normă și se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observații.

Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat până la +36ºС (septembrie, staţia meteorologică Fălești, Bravicea, Dubăsari, Ceadâr-Lunga), ceea ce în luna septembrie se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -6ºC (noiembrie, staţia meteorologică Bravicea).

Primele înghețuri s-au semnalat pe 20 octombrie pe alocuri în raioanele centrale și de sud: în aer cu intensitatea de -1ºС, la suprafaţa solului şi la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului cu intensitatea de -1..-3ºС.

Vreme anomal de caldă s-au semnalat în lunile septembrie și octombrie. Temperatura medie lunară a aerului în luna septembrie a fost cu 3,5-5,5ºC mai ridicată față de normă  și se semnalează în medie o dată în 25-30 ani.  Temperatura medie lunară a aerului în luna octombrie a depășit norma cu 4-5ºС, ceea ce pe cea mai mare parte a teritoriului se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observații.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 95% din teritoriu a constituit 85-215 mm (80-165% din normă), doar izolat – 75-80 mm (70% din normă).

Cantitatea precipitațiilor după regiunile: în nordul țării au căzut în fond 85-150 mm (85-120%  din normă), izolat – 155-215 mm (140-165% din normă); în centrul țării – în fond 110-130 mm (90-110% din normă),  doar izolat – 180-190 mm (150-160% din normă); în sudul țării – în fond 85-185 mm (85-170% din normă), izolat – 75-80 mm (70% din normă).

Precipitaţiile pe parcursul sezonului au căzut neuniform. În majoritatea zilelor a lunii septembrie s-a menținut deficit de precipitaţii și ele au căzut predominant doar în decada a treia. Suma lunară acestora pe 70% din teritoriu a constituit 35-90 mm (70-180% din norma lunară), iar în restul teritoriului nu a depășit 10-30 mm (35-60% din norma lunară). Cele mai multe precipitații au căzut în luna octombrie, când pe cea mai mare parte a teritoriului au căzut  60-115 mm (200-350% din norma lunară). În luna noiembrie în fond s-a menținut deficit de precipitaţii, pe 70% din teritoriu suma lunară a acestora nu a depășit 5-25 mm (15-75% din norma lunară).

Primul strat de zăpadă s-a semnalat pe 29-30 noiembrie în unele raioane din centru și de sud a țării, grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depășit 2 cm (staţia meteorologică Comrat).

Pe parcursul sezonului pe teritoriu s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice:

–               pe 27  septembrie la postul hidrologic Șireuți (r-nul Briceni) în timp de 12 ore au căzut 76 mm de precipitații;

–               pe 29  septembrie la postul hidrologic Costești (r-nul Râșcani) în timp de 12 ore au căzut 88 mm,  la postul hidrologic Braniște (r-nul Râșcani) – 72 mm;

–               pe 29 septembrie la staţia meteorologică Leova în timp de o oră  au căzut 51 mm,  în timp de 4 ore – 91 mm;

–               pe 8 octombrie la posturile agrometeorologice Dondușeni și Drochia în timp de 12 ore au căzut 50 și 59 mm corenspuzător.

Aversele puternice izolat au cauzat deteriorarea caselor de locuit și obiectivelor economiei naţionale.

Comparativ cu toamna anului 2019, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 0,5ºC mai ridicată şi precipitații au căzut mai multe (cu 50-130 mm).

Din cauza vremii secetoase, rezervelor productive scăzute în sol sau izolat epuizate complet, care s-au menținut la începutul toamnei (septembrie) s-au semnalat condiţiile nefavorabile pentru pregătirea solului și semănatul culturilor de toamnă. Сondițiile meteorologice în această toamnă au fost în general satisfăcătoare pentru coacerea culturilor pomicole și strugurilor.

Ploile căzute la sfîrșitul lunii septembrie și în octombrie au completat rezervele productive în sol și au îmbunătățit condiții pentru pregătirea solului și semănatul culturilor de toamnă pe o mare parte a teritoriului republicii.

Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul masiv s-a efectuat în luna octombrie.

La semănăturile cu grâu de toamnă în luna octombrie s-au semnalat fazele: încolțirea semințelor și răsărirea. Spre sfârșitul lunii la semănăturile timpurii s-a format frunza a treia.

La situaţia din 28 octombrie pe semănăturile cu culturi de toamnă pe teritoriul țării rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului au constituit în fond 20-40 mm (95-180% din normă), izolat în sud-estul țării – 5-15 mm (10-65% din normă). În stratul de sol cu grosimea de  1 m pe 60% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 75-180 mm (90-170% din normă), în restul teritoriului, predominant în raionale de sud, acestea s-au egalat cu 20-60 mm (25-50% din normă).

În decursul lunii octombrie gospodăriile agricole au finalizat recoltarea culturilor pomicole, legumicole, strugurilor şi sfeclei de zahăr. În a doua parte a lunii la culturile pomicole și vița de vie s-a atestat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru maturizarea lemnului la plantaţiile multianuale şi viţa de vie.

La situaţia din 28 octombrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale pe 75% din teritoriu au constituit 60-135 mm (75-120% din normă), în restul teritoriului – 30-55 mm (40-60% din normă).

Condițiile meteorologice pe parcursul lunii noiembrie au fost în general favorabile pentru creşterea, dezvoltarea culturilor de toamnă, precum şi pentru finisarea vegetaţiei la culturile multianuale.

La semănăturile cu grâu de toamnă pe o mare parte a teritoriului ţării în prima decadă a lunii noiembrie s-au semnalat fazele: răsărirea şi frunza a treia, izolat – înfrăţirea. Spre sfârşitul decadei a doua din cauza regimului termic scăzut s-a semnalat vegetaţia slabă a culturilor de toamnă doar în orele diurne. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pe 25-27 noiembrie până la +3ºС şi mai jos a încetat vegetația culturilor de toamnă, fiind în termenii apropiați de cei obișnuiți.

La momentul încetării vegetaţiei, culturile de toamnă s-au aflat în fond în fazele: frunza a treia (45% din semănături), înfrăţirea (40% din semănături), izolat – răsărirea (15% din semănături). Înălţimea plantelor în dependenţă de faza de dezvoltare a variat între 10 şi 25 cm. Numărul de plante pe 1 m² a constituit 320-695. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-3 tulpini.

La situaţia din 28 noiembrie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit: în nordul țării 25-40 mm (80-155% din normă); în centrul țării 25-40 mm (90-140% din normă); în sudul țării în fond 25-35 mm (85-125% din normă), izolat – 15-20 mm (60-70% din normă).

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m au constituit: în nordul țării în fond 95-150 mm (90-120% din normă), izolat – 45-80 mm (45-70% din normă); în centrul țării în fond 85-145 mm (70-130% din normă), izolat – 65-70 mm (45-70% din normă); în sudul țării în fond 70-105 mm (70-100% din normă), izolat – 30-50 mm (30-45% din normă).

La culturile pomicole şi viţa de vie la începutul lunii a încetat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost în fond satisfăcătoare pentru maturizarea lemnului la plantaţiile multianuale şi viţa de vie. Din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului până la +5ºС şi mai jos pe 17-18 noiembrie, s-a semnalat încetarea vegetaţiei culturilor pomicole şi viţei de vie, fiind cu  5-10 zile mai târziu de termeni obişnuiţi.

La situaţia din 28 noiembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m au constituit: în nordul țării 95-120 mm (85-105% din normă); în centrul țării 60-115 mm (75-105% din normă); în sudul țării în fond 85-95 mm (80-100% din normă), izolat – 45-55 mm (50-55% din normă).

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef DМА               T. Mironova