Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2014

Toamna anului 2014 a fost ușor mai caldă decît de obicei şi cu precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) pe teritoriul țării s-a stabilit în fond în termeni obișnuiți – pe 23-24 septembrie.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +9,0..+11,5ºС, depășind norma în fond cu 0,3-0,9ºС. Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la +33ºC (septembrie, SM Dubăsari, Tiraspol), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-7 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -13°C (26 octombrie, SM Soroca), ceea ce în luna octombrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observații.

Vreme foarte caldă s-a semnalat în prima decadă a lunii septembrie, cînd temperatura medie decadică a aerului a depășit norma cu 3-5ºС, semnalîndu-se în medie o dată în 10-15 ani. Numărul de zile cu temperatura aerului ≥+30ºС pe parcursul lunii izolat a atins 5-8, fiind semnalată în luna septembrie în medie o dată în 20-30 ani.

Primele  îngheţuri s-au semnalat pe 20 septembrie în aer cu intensitatea de pînă la -1,5ºC (SM Bălţata), la suprafaţa solului – de pînă la -1°C (SM Bălţata) și la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului – de pînă la -1..-4°C. Îngheţuri cu asemenea intensitate în această perioadă sînt posibile în medie o dată în 10-15 ani.

Vreme foarte rece s-a semnalat în decada a treia a lunii octombrie, cînd temperatura medie decadică a aerului a fost cu 3,0-4,5ºС mai scăzută față de normă și se semnalează în medie o dată în 10 ani. De asemenea, izolat  în  teritoriu              în această decadă s-a observat depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de 1-4 mm. Numărul de zile cu depuneri de chiciură şi polei a atins 3-4 zile, ceea ce  în luna octombrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observații.

Pe 25 octombrie în raioanele de nord a țării s-a stabilit primul strat de zăpadă, care s-a menţinut pînă la 29 octombrie. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a constituit 7-14 cm. Izolat stratul de zăpadă s-a semnalat în unele zile din decada a treia a lunii noiembrie, dar grosimea lui nu a depăşit 1-6 cm.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  pe  parcursul  sezonului a constituit în fond 100-190 mm (100-170% din normă). În unele raioane (SM Rîbnița, PAM Rezina) suma lor a atins 220-225 mm (200% din normă), ceea ce în aceste puncte se semnalează  în medie o dată în 10 ani.

Deosebit de multe precipitații au căzut în luna noiembrie. Cantitatea recipitaţiilor în această lună a constituit 55-90 mm (125-265% din norma lunară). În restul teritoriului suma lor a atins 100-140 mm,  ceea ce în unele raioane se semnalează pentru prima dată în luna noiembrie din toată perioada de observații.

Ploi  abundente ți de lungă durată pe  teritoriul țării s-au semnalat pe  19-21 noiembrie. Cantitatea precipitațiilor căzute în această perioadă a constituit în fond 50-135 mm, ceea ce depășește norma lunară de 1,5-3,5 ori. Cantitatea maximală zilnică a lor a atins 89 mm (20 noiembrie, SM Bălțata), ceea ce în luna noiembrie pe teritoriul țării se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observații.

În sezonul menționat (septembrie, noiembrie) s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ploi puternice și de lungă durată. Astfel, pe 23 septembrie în timp de 12 ore și mai puțin la SM Soroca au căzut 68 mm, la SM Rîbnița – 58 mm de precipitaţii. Ploile, căzute în luna septembrie, izolat puternice și foarte puternice și intensificări ale vîntului de pînă la 20 m/s (SM Cahul), au cauzat daune materiale și deconectarea energiei electrice.

De asemenea, pe 20 noiembrie în regiunea SM Dubăsari, Bălțata, PAM Strășeni și Anenii Noi au căzut 57-62 mm timp de 12 ore, ceea ce în luna noiembrie pe teritoriul republicii se semnalează în medie o dată în 30 ani. Totodată, la  SM Dubăsari, Bălțata și PAM Strășeni suma de precipitaţii acumulată în 3 zile (19-21 noiembrie) a constituit 126-135 mm, ceea ce în luna noiembrie se semnalează pentru prima dată pe teritoriu în toată perioada de observații.

Comparativ cu toamna anului 2013, acest sezon a fost cu 0,5-1,0ºC mai rece şi cu o sumă de precipitații similară. An analog după regimul termic este anul 2011.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în această toamnă au fost, în general, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor. Din cauza rezervelor foarte scăzute de umezeală productivă în sol, pe cea mai mare parte a teritoriului ţării, s-au creat condiţii nefavorabile pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor şi semănatul culturilor cerealiere de toamnă în termeni optimali.

Ploile căzute în a treia decadă a lunii septembrie au completat rezervele de umezeală productivă în straturile superioare ale solului şi au îmbunătăţit puțin condiţiile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă.

În gospodăriile, unde rezervele de umezeală productivă în sol au fost satisfăcătoare, s-a efectuat semănatul culturilor de toamnă în termeni apropiaţi de cei optimali (20 septembrie - 10 octombrie). Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

La situația din 28 septembrie a.c., pe 60% din teritoriu, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului  pe terenurile destinate  pentru semănatul culturilor de toamnă au fost foarte joase și au constituit  1-15 mm (5-70% din normă), izolat acestea au lipsit definitiv. Pe 40% din teritoriu, preponderent în raioanele din nordul țării, rezervele de umezeală au constituit 20-35 mm ( 80-170% din normă).

Pe parcursul lunii septembrie gospodăriile din ţară au finalizat recoltarea florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, culturilor pomicole, legumelor şi strugurilor.

La situația din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit în fond 20-75 mm (25-75% din normă), izolat, preponderent în jumătatea de nord a țării – 85-155 mm ( 95-130% din normă).

Lipsa precipitațiilor și rezervele scăzute de umezeală productivă în stratul arabil al solului menținute în cea mai mare parte a lunii octombrie, pe o mare parte din teritoriul țării au creat condiții nefavorabile pentru efectuarea semănatului și apariția răsăririi culturilor de toamnă. Ploile căzute în decada a treia a lunii au completat rezervele de umezeală productivă în sol și au îmbunătățit condițiile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă. Din cauza regimului termic scăzut de la mijlocul decadei a treia ale lunii octombrie vegetația culturilor de toamnă și multianuale a încetat. La sfîrșitul lunii în jumătatea de nord a republicii culturile de toamnă s-au aflat în stare de repaus, în partea de sud s-a semnalat vegetație slabă. Scăderea temperaturii aerului, din ultimile cinci zile ale lunii octombrie, pînă la valori negative au cauzat daune recoltei de mere necolectate în multe raioane din nordul țării.

În semănăturile cu grîu de toamnă în luna octombrie s-a semnalat încolţirea seminţelor și răsărirea, izolat - frunza a treia. Dezvoltarea culturilor de toamnă din acest an din cauza semănăturilor tîrzii a avut loc cu întîrziere de 3-4 săptămîni față de termenii obișnuiți.

La situaţia din 28 octombrie a.c., pe semănăturile de toamnă şi terenurile destinate pentru semănatul culturilor de toamnă rezervele de umezeală productivă pe  90% din teritoriul republicii în stratul arabil al solului au constituit 20-45 mm (100-185% din normă), în restul teritoriului, preponderent în raioanele din sudul țării, rezervele au fost scăzute și au constitut 10-17 mm (50-70% din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 70% din teritoriu au constituit 80-170 mm (90-165% din normă), în restul teritoriului, preponderent în raioanele din sudul țării, rezervele au constituit 40-65 mm (45-60% din normă).

În decursul lunii octombrie gospodăriile țărănești au continuat recoltarea culturilor legumicole și pomicole,  strugurilor și a sfeclei de zahăr. Condițiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii au fost favorabile pentru finalizarea lucrărilor de recoltare. În a doua jumătatea a lunii octombrie la plantaţiile pomicole şi viţei de vie s-a semnalat căderea frunzelor în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie.               

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit 70-160 mm (75-130% din normă), izolat în raioanele din sudul republicii – 45-55 mm (40-60% din normă).

Sfîrșitul perioadei de vegetaţie activă a culturilor agricole (trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10°C în direcţia scăderii ei) pe teritoriul republicii a avut loc pe 19-24 octombrie, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi.

Condițiile meteorologice în majoritatea zilelor din luna noiembrie au fost satisfăcătoare pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului în perioada 18-22 noiembrie de pînă la +3°C și mai jos a condus la întreruperea vegetației la culturile de toamnă pe întreg teritoriul țării în termeni apropiați de cei obișnuiți.

Semănăturile cu grîu de toamnă au intrat în iarnă în fond în fazele: răsărirea și frunza a treia, la semănăturile timpurii – în faza de înfrățire. Înălțimea plantelor în dependență de faza de dezvoltare a variat în fond între 8-16 cm. Numărul de plante pe 1 m² a constituit 270-635, iar numărul tulpinelor formate – 415-990. Starea semănăturilor în fond a fost satisfăcătoare.

La situația din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grîu de toamnă au constituit 25-45 mm (100-155% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 100-205 mm (100-165% din normă).

Către sfîrșitul lunii noiembrie grosimea stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă s-a semnalat doar în raioanele extreme de sud, înălțimea lui constituind 1-3 cm.

 În cea mai mare parte a lunii  solul a fost dezghețat. Pe arii extinse înghețarea solului s-a semnalat în decada a treia a lunii noiembrie, către sfîrșitul lunii adîncimea lui de îngheț a constituit 1-7 cm, izolat solul a fost dezghețat.

La plantaţiile pomicole şi viţa de vie în prima jumătate a lunii noiembrie s-a finisat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie. În a doua jumătate a lunii noiembrie scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pînă la +5°C și mai jos a condus la întreruperea vegetației la culturile multianuale, în fond în termeni apropiați de cei obișnuiți.

La situația din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea  de 1 m  pe terenurile  cu  culturi  multianuale  au  constituit   în  fond  130-200  mm  (125-200% din normă).