Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

ale toamnei anului 2009.

         Toamna anului 2009 a fost foarte caldă şi cu deficit de precipitaţii. Tipul de toamnă al vremii (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) s-a stabilit pe o mare parte a teritoriului republicii în 10-14 octombrie, în raioanele de nord pe 29-30 septembrie, fiind cu trei săptămini mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi.

            Temperatura medie a aerului în teritoriu pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit 10,5-12,6ºC căldură, fiind cu 1,9-2,5ºC mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului a urcat pînă la 34ºC (SM Dubăsari, Bălţata, septembrie), iar cea minimă a scăzut pînă la 6ºC frig (SM Ştefan-Vodă, noiembrie).

            Primåle îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului s-au semnalat la 1 octombrie. Intensitatea lor corespunzător a constituit 0-2ºC frig (SM Camenca, Rîbniţa, Bălţata) şi 0-3ºC frig (SM Soroca, Camenca, Rîbniţa, Bălţi, Dubăsari), cea ce se semnalează în medie o dată în 5-15 ani.

            Cantitatea precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul sezonului, în fond, a constituit 44- 85 mm, sau 37-85% din normă. Doar în unele raioane suma lor a fost de 90-116 mm (80-105% din normă).

          Stratul de zăpadă s-a semnalat pe 4-5 noiembrie în unele raioane din nordul a republicii şi a fost instabil. Grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 4 cm.

Pe parcursul sezonului de toamnă izolat s-au semnalat ceţuri, oraje, grindină, depuneri de chiciură şi polei, intensificări ale vitezei vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 21 m/s.

             Fenomene hidrometeorologice stihinice nu s-au semnalat.

            Comparativ cu toamna anului 2008, acest sezon a fost cu 1ºC mai cald şi cu precipitaţii mai puţine (cu 15-70 mm). Un regim termic asemănător a fost semnalat în a. 2006.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea roadei la culturile legumicole, pomicole, viţei de vie şi nefavorabile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă.

             Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

             Condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor din luna septembrie au fost în fond favorabile pentru acumularea zahărului la struguri, sfeclei de zahăr, cît şi pentru recoltarea culturilor agricole. Regimul termic înalt şi lipsa precipitaţiilor în o mare parte a lunii septembrie a contribuit la uscarea straturilor superioare ale solului, reducerea rezervelor de umezeală productivă, au înrăutăţit condiţiile pentru efectuarea semănătului culturilor de toamna.

             La situaţia din 28 septembrie, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă şi cele destinate  pentru semănatul lor, în o mare parte a teritoriului republicii au fost insuficiente şi au constituit 5-10 mm (15-45% din normă), izolat în jumătatea de nord a republicii, unde s-a semnalat dificit mare de precipitaţii, umiditatea productivă în stratul arabil al solului a lipsit.

             Rezevele de umezeală productivă în startul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale au constituit, în fond, 30-85 mm (40-85% din normă), izolat – 5-20 mm (5-15% din normă).

             Sfîrşitul perioadei de vegetaţie activă a culturilor agricole (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de 10°C în direcţia scăderii ei) în teritoriul ţării s-a semnalat pe 14 octombrie, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi

             Condiţiile meteorologice în o mare parte a lunii octombrie au fost satisfăcătoare pentru finisarea recoltării culturilor agricole tîrzii.

             La începutul lunii octombrie, datorită regimului termic ridicat, insuficienţei precipitaţiilor esenţiale şi rezervelor de umezeală productivă joase în stratul arabil al solului, s-au menţinut condiţii nefavorabile pentru efectuarea semănatului şi răsărirea culturilor de toamnă în o mare parte a teritoriului republicii. Precipitaţiile căzute la mijlocul lunii au completat esenţial rezervele de umezeală productivă în sol şi au creat condiţii favorabile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă.

             Pe terenurile semănate cu grîu de toamnă în decursul lunii s-a semnalat fazele: încolţirea seminţelor, răsărirea plantelor şi apariţia frunzei a treia. Unele gospodării au continuat încă semănatul culturilor de toamnă. Dezvoltarea culturilor de toamnă în anul curent are loc în fond cu întîrziere de o lună faţă de termenii obişnuiţi, din cauza semănatului în termeni tardivi.

             La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă şi cele destinate pentru semănatul lor, pe o mare parte a teritoriului republicii, au constituit în fond – 15-35 mm (75-175% din normă), izolat - 6-10 mm (30-55% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond – 65-140 mm (70-145% din normă), izolat - 35-55 mm (40-60% din normă).

             În plantaţiile pomicole şi viţă de vie în a doua jumătate a lunii octombrie, s-a înregistrat căderea în masă a frunzelor, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile de maturizare a lemnului la plantaţiile multianuale şi viţă de vie pe parcursul lunii au fost favorabile

             La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale au constituit în fond – 50-140 mm (60-160 % din normă), izolat– 20-40 mm (30-45% din normă)

             La începutul lunii noiembrie (1-5 noiembrie), din cauza regimului termic scăzut, pe o mare parte a teritoriului republicii vegetaţia culturilor de toamnă s-a întrerupt. Izolat în raioanele de sud ale ţării culturile de toamnă au vegetat slab. Regimul termic ridicat, stabilit în restul zileleor din lună, a contribuit la creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă.

             În decursul lunii noiembrie pe terenurile semănate cu grîu de toamnă s-au semnalat fazele: apariţia frunzei a treia şi înfrăţirea, la semănăturile tirzii - încolţirea seminţelor şi răsărirea plantelor.

             Înălţimea plantelor către sfîrşitul lunii noiembrie a variat de la 7 pînă la 19 cm, în dependenţă de faza de dezvoltare. Numărul de plante pe 1m ² a constituit în fond 245-565, numărul tulpinilor - 410-830. La plantele înfrăţite s-a format în fond 1-2 tulpini. Starea semănăturilor este îndeosebi bună.

             La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă, în o mare parte a teritoriului republicii,  au  constituit  în  fond – 15-30 mm  (75-130%  din  normă), izolat - 5-10 mm (25-55% din normă),  iar  în  stratul  de  sol cu  grosimea de un metru în fond – 65-125 mm (75-145% din normă), izolat - 25-55 mm (25-60% din normă).

             În plantaţiile pomicole şi viţă de vie a luat sfîrşit căderea frunzelor. Condiţiile de maturizare a lemnului la plantaţiile pomicale şi viţă de vie pe parcursul lunii au fost satisfăcătoare.

             La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul  de  sol  cu  grosimea  de  un  metru  pe  plantaţiile  multianuale  au constituit în fond 20-50 mm (15-50 % din normă), izolat– 65-110 mm (65-110% din normă). 

Şef CMşiPC                    T. Bugaeva

 Şef CPA                        T. Mironova