|
Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din primăvara anului 2019
Din punct de vedere meteorologic, primăvara anului 2019 în Republica Moldova a fost caldă şi izolat cu precipitaţii abundente. Începutul primăverii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 0ºŅ) s-a semnalat pretutindeni pe 28-29 ianuarie, fiind cu o lună mai devreme faţă de datele medii multianuale, iar sfârşitul acesteia pe 12-13 mai, fiind în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară (martie-mai) a constituit în teritoriu +10,4..+12,0°Ņ, fiind cu 1,6-2,7°Ņ mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată la 5-10 ani.
Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat până la +32ºŅ (mai, SM Tiraspol), iar cea minimă a scăzut până la -11ºŅ (martie, SM Bălţata). Ultimele îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului cu intensitatea de -1..-2ºŅ s-au semnalat izolat pe teritoriu pe 23 aprilie, la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului (până la -2ºŅ) pe 10 mai. Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe parcursul lunii martie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 3,5-5,5ºŅ, ceea ce se semnalează în medie o dată la 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului în unele zile a urcat în teritoriu pînă la +24ºŅ (8 martie, SM Ceadîr-Lunga, 18 martie, SM Făleşti), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 20 ani. Cantitatea de precipitaţii căzute în decursul sezonului de primăvară pe 60% din teritoriu a constituit 95-200 mm (100-150% din normă). În unele raioane de nord (SM Briceni, Bravicea, PAM Ocniţa, Edineţ, Glodeni, Sîngerei) suma acestora a atins 225-275 mm (170-210% din normă), ceea ce pe teritoriu se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Izolat în raioanele din sudul ţării au căzut 45-85 mm (40-75% din normă).
Precipitaţiile pe parcursul sezonului au căzut neuniform. Deficit semnificativ de precipitaţii s-a semnalat în luna martie, când suma lunară a acestora nu a depăşit pe teritoriu în fond 1-15 mm (2-45% din norma lunară). Deosebit de multe precipitaţii s-au semnalat în luna mai, când suma lunară a acestora izolat în jumătatea de nord a ţării (30% din teritoriu) a atins 140-225 mm (250-400% din norma lunară), ceea ce în aceste raioane se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii. Pe parcursul sezonului s-au înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse foarte puternice: pe 18 mai la SM Briceni, Bravicea şi PAM Edineţ, Drochia în timp de ≤ 12 ore au căzut 52-72 mm de precipitaţii; pe 24 mai la SM Bravicea în timp de 3 ore a căzut 80 mm Ploile puternice căzute pe parcursul lunii mai, în unele raioane cu grindină, au cauzat vătămarea culturilor agricole, deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi deconectarea de la sursele de energie electrică. Pe 10-11 martie în cea mai mare parte a teritoriului ţării s-au semnalat intensificări ale vântului de până la 16-23 m/s, izolat s-a atestat furtuna de praf. Pe 11 martie în unele raioane intensificări ale vântului au atins 28 m/s (SM Soroca, Bălţi, Corneşti), ceea ce se consideră fenomen meteorologic stihinic. În rezultatul vântului puternic s-a semnalat deteriorarea firelor de energie electrică, obiectivelor economiei naţionale şi terenurilor agricole. De asemenea, pe parcursul sezonului s-au semnalat ceaţă, oraje, grindină. Comparativ cu primăvara anului 2018, acest sezon a fost analogic privind temperatura medie a aerului sezonieră şi izolat cu mai multe precipitaţii (cu 50-100 mm). Trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin +5ºŅ în acest an s-a semnalat pe 4 martie fiind cu 15-25 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. În prima jumătatea a lunii martie la culturile de toamnă s-au semnalat fazele: frunza a treia, înfrăţirea, izolat răsărirea. În a doua jumătatea a lunii pe cea mai mare parte a teritoriului la culturile de toamnă s-a atestat înfrăţirea, izolat frunza a treia. Numărul de plante la 1m2 a constituit în fond 335-460, izolat 230-315. La plantele înfrăţite s-a format în medie câte 2 tulpini. Înălţimea plantelor în dependenţă de faza de dezvoltare în fond a constituit 11-21 cm. La situaţia din 28 martie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă pe 60% din teritoriu au constituit în fond 25-40 mm (75-125% din normă), în restul teritoriului, preponderent în jumătatea de sud a ţării 10-20 mm (30-65% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m acestea au constituit în fond 115-185 mm (80-135% din normă), izolat 65-95 mm (45-65% din normă). La principalele culturi pomicolee în luna martie s-a semnalat umflarea mugurilor, desfacerea mugurilor şi desfacerea primelor frunze. La soiurile timpurii de cais şi piersic la sfârşitul lunii, preponderent în jumătatea de sud a ţării, a început înflorirea, ceea ce în medie cu 3 săptămâni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. La viţa de vie la mijlocul lunii izolat a început circulaţia sevei, la sfârşitul lunii a continuat circulaţia sevei, izolat s-a semnalat umflarea ochiurilor. La situaţia din 28 martie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 120-165 mm (80-105% din normă), izolat în sudul ţării acestea nu au depăşit 90-110 mm (65-70% din normă). În a doua jumătate a lunii martie unele gospodării agricole ale ţării au început semănatul culturilor cerealiere timpurii de primăvară şi sfeclei de zahăr. Temperatura medie a solului la adâncimea de 5 şi 10 cm în decursul lunii a variat de la +5ºC până la +10ºC. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10ºŅ, fenomen ce caracterizează începutul vegetaţiei active a culturilor agricole, a avut loc pe 21 aprilie (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi). Condiţiile meteorologice în luna aprilie au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Lipsa precipitaţiilor esenţiale în prima decadă a lunii aprilie a complicat pregătirea solului şi efectuarea semănatului culturilor timpurii de primăvară. Îngheţuri în aer, semnalate în unele zile ale lunii, izolat au cauzat vătămarea florilor la soiurile timpurii de cais. Regimul termic scăzut la mijlocul lunii aprilie uşor a reţinut creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, de primăvară şi plantaţiilor multianuale. Ploile căzute în decursul decadei a doua au completat semnificativ rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile pentru pregătirea solului şi efectuarea semănatului culturilor prăşitoare. În decursul lunii aprilie la culturile de toamnă s-au semnalat fazele înfrăţirea şi formarea paiului. Starea semănăturilor a fost preponderent satisfăcătoare. La situaţia din 28 aprilie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit în fond 20-30 mm (75-120% din normă), izolat, preponderent în sudul ţării 10-15 mm (35-50% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă au constituit în fond 115-160 mm (85-130% din normă), izolat, preponderent în sudul ţării 60-90 mm (50-70% din normă). Spre sfârşitul lunii aprilie la semănăturile cu orz de primăvară s-au semnalat fazele înfrăţirea şi formarea paiului, la floarea-soarelui răsărirea şi perechea a doua de frunze adevărate, la porumb încolţirea boabelor şi răsărirea, la sfecla de zahăr răsărirea şi primele perechi de frunze adevărate, la mazăre frunza a treia adevărată. La culturile pomicole în prima jumătate a lunii s-a semnalat înflorirea şi desfacerea primelor frunze. La sfârşitul lunii la cais, piersic, cireş, prun şi vişin a finisat înflorirea şi a început formarea fructelor, la măr şi păr a continuat înflorirea. La viţa de vie în prima jumătatea a lunii aprilie s-a semnalat umflarea şi desfacerea ochiurilor, în a doua jumătate a lunii desfacerea frunzelor, izolat formarea inflorescenţelor. La situaţia din 28 aprilie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 100-170 mm (85-115% din normă). Pe parcursul lunii aprilie gospodăriile agricole ale ţării au efectuat semănatul sfeclei de zahăr, florii-soarelui şi porumbului. Temperatura medie a solului la adâncimea de 10 cm în decursul lunii a variat de la +9..+12ºC la începutul lunii până la +13..+16ºC la sfârşitul ei. Condiţiile meteorologice în luna mai au fost în fond satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole. Ploile căzute în decursul lunii au completat rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor agricole pe cea mai mare parte a teritoriului ţării. În mai multe raioane din sudul ţării, din cauza insuficienţei de precipitaţii, semnalate în majoritatea zilelor din lună, s-au creat condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă şi celor prăşitoare. La culturile de toamnă pe parcursul lunii mai s-a semnalat formarea paiului, înspicarea şi înflorirea. Înălţimea plantelor către sfârşitul lunii s-a egalat cu 55-85 cm. La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit în fond 40-90 mm (80-180% din normă), izolat, preponderent în jumătatea de sud a ţării 15-35 mm (35-70% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă au constituit în fond 80-180 mm (85-175% din normă), izolat, preponderent în sudul ţării 35-55 mm (40-60% din normă). La semănăturile cu orz de primăvară în prima jumătatea a lunii mai s-au semnalat înfrăţirea şi formarea paiului, în a doua jumătatea înspicarea. La mazăre s-a semnalat în fond formarea inflorescenţelor, spre sfârşitul lunii înflorirea. La porumb la începutul lunii s-a semnalat încolţirea boabelor şi răsărirea, în a doua jumătate a lunii a început formarea frunzelor. Spre sfârşitul lunii la porumb s-a format în fond frunza a cincea şi a şaptea, la semănăturile mai târzii frunza a treia. Înălţimea plantelor s-a egalat cu 20-50 cm. La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb au constituit în fond 25-35 mm (80-140% din normă), izolat, preponderent în jumătatea de sud a ţării 10-15 mm (40-60% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond 90-160 mm (80-125% din normă), izolat 55-80 mm (45-65% din normă). La floarea-soarelui la începutul lunii s-a semnalat formarea perechii a doua de frunze adevărate, la semănăturile mai târzii răsărirea. În decursul lunii a continuat formarea frunzelor următoare. Înălţimea plantelor în fond s-a egalat cu 20-45 cm, izolat 5-15 cm. La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea-soarelui au constituit în fond 25-35 mm (75-130% din normă), izolat, preponderent în sudul ţării 15-20 mm (40-65% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond 110-185 mm (75-135% din normă), izolat 55-90 mm (40-65% din normă). La sfecla de zahăr în decursul lunii mai s-a format prima, a treia şi a cincea frunză adevărată, la sfârşitul lunii a început creşterea rădăcinii principale. La culturile pomicole şi nuc s-a semnalat formarea şi creşterea rodului, la soiurile timpurii de cireş coacerea roadei. La viţa de vie s-a semnalat formarea inflorescenţelor şi înflorirea. La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 110-165 mm (90-110% din normă), izolat în sudul ţării 80-85 mm (60-80% din normă). Şef DMC T. Bugaeva Şef DĖĀ T. Mironova |
