Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice din primăvara anului 2018

Din punct de vedere meteorologic, primăvara anului 2018 în Republica Moldova a fost caldă şi scurtă. Începutul primăverii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 0ºС) s-a semnalat pretutindeni pe 6-7 martie, fiind în raioanele de nord în limitele ca de obişnuite, iar în raioanele de sud – cu o săptămână mai târziu ca de obicei. Sfârşitul acesteia (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 15ºС) s-a semnalat pe cea mai mare parte a teritoriului ţării în perioada 9-11 aprilie, fiind cu o lună mai devreme faţă de termenii medii multianuali şi se semnalează în medie o dată la 30 ani.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară (martie-mai) a constituit în teritoriu +10,7..+12,3°С, fiind cu 1,6-2,7°С mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată la 5-10 ani.

Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat până la +33ºС (5 mai, SM Dubăsari), ceea ce în această perioadă a anului se semnalează în medie o dată la 20 ani.  Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -21ºС (2 martie, SM Briceni, Bălţi), ceea ce în această perioadă se semnalează  în medie o dată la 15 ani.

Ultimele îngheţuri în aer s-au semnalat pe 3 aprilie cu intensitatea de până la -2°C. Ultimele îngheţuri la suprafaţa solului cu intensitatea de până la -3°C s-au semnalat izolat pe teritoriu pe 28 aprilie şi la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului  (până la -1ºС) – pe 30 aprilie.

Vreme anomal de rece s-a semnalat în perioada 18-23 martie. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a constituit -4..-8ºС, fiind cu 7-11ºС mai scăzută faţă de normă, ceea ce în jumătatea a doua a lunii martie se semnalează în medie o dată la 10-20 ani.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe parcursul lunii aprilie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 4,5-5,5ºС, ceea ce se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii. 

Vreme foarte caldă s-a menţinut şi în luna mai. Temperatura medie a aerului pe parcursul lunilor aprilie-mai a fost cu 3,0-4,5ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce de asemenea se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

Cantitatea  de  precipitaţii căzute în decursul sezonului de primăvară pe 80% din teritoriu a constituit 95-145 mm (80-120% din normă), doar  la  SM  Dubăsari şi Bălţata suma lor a atins 150-165 mm (130-140% din normă). Izolat în raioanele de nord şi din sudul ţării au căzut 80-90 mm (70-75% din normă).

Precipitaţiile pe parcursul sezonului au căzut neuniform. Deosebit de multe  precipitaţii s-au semnalat în luna martie, când suma lunară a acestora a constituit în fond 60-120 mm (200-420%  din norma lunară), ceea ce pe 65% din teritoriu se semnalează în medie o dată la 20-30 ani.

Deficit semnificativ de precipitaţii s-a semnalat în luna aprilie, când suma lunară a acestora pe 80% din teritoriu, în fond în raioanele centrale şi de sud ale ţării, nu a depăşit 1-5 mm (5-15% din norma lunară), iar izolat ele au lipsit. Deficitul de precipitaţii  s-a menţinut şi în luna mai. Cantitatea  acestora pe parcursul lunilor aprilie-mai a constituit pe teritoriu în fond 10-50 mm (10-55% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată la 10-30 ani.

Pe parcursul sezonului s-au înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea de precipitaţii de până la 20-26 mm în decursul a 12 ore (pe 18 şi pe 23 martie).

În luna martie aproape pretutindeni în cea mai mare parte a acesteia (pe 1-8 şi pe 18-28 martie) s-a menţinut stratul de zăpadă. Grosimea  maximă a  acestuia  pe platformele meteorologice a atins 33 cm (24 martie, SM Dubăsari).

De asemenea, pe parcursul sezonului s-au semnalat depuneri de chiciură şi polei, viscol, pe drumuri gheţuş, ceaţă, intensificări ale vântului de până la 20 m/s, oraje, grindină.

Comparativ cu primăvara anului 2017, acest sezon a fost similar după regimul termic şi cu  precipitaţii mai puţine (cu 30-70 mm).

Trecerea  temperaturii  medii  zilnice  a  aerului  prin +5ºС în  acest  an  s-a  semnalat  pe 29-30 martie, fiind în raioanele din centrul şi sudul ţării cu o săptămână mai târziu faţă de termenii obişnuiţi, în cele din nord – în fond în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi.

În majoritatea zilelor din luna martie culturile de toamnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă a început pe 30-31 martie, fiind cu 1-2 săptămâni mai târziu faţa de termenii obişnuiţi. Pe cea mai mare parte a teritoriului ţării culturile de toamnă s-au aflat în faza înfrăţirii, izolat – frunza a treia.

Plantaţiile multianuale în decursul lunii s-au aflat în stare de repaus vegetativ. La sfârşitul lunii martie în raioanele extreme din sudul ţării s-a observat umflarea mugurilor la cais şi soiurile timpurii de cireş, fiind aproape de datele medii multianuale.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10ºС, în direcţia creşterii ei, fenomen ce caracterizează începutul vegetaţiei active a culturilor agricole, a avut loc în perioada 31 martie - 4 aprilie, fiind cu 2 săptămâni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

În prima jumătate a lunii aprilie condiţiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, pomicole şi viţei de vie, de asemenea pentru semănatul şi răsărirea culturilor cerealiere de primăvară. În a doua jumătate a lunii regimul termic ridicat şi deficitul de precipitaţii au contribuit la evaporarea intensivă a umezelii din stratul superior al solului, fapt care a înrăutăţit condiţiile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, a celor de primăvară şi efectuarea semănatului culturilor tehnice.

La culturile de toamnă în decursul lunii aprilie s-a semnalat înfrăţirea şi formarea paiului.

La situaţia din 28 aprilie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă în cea mai mare parte a teritoriului au fost joase şi au constituit 5-15 mm (15-65% din normă), izolat, preponderent în raioanele din nordul ţării, ele s-au egalat cu 20-35 mm (70-125% din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m au constituit în fond 100-165 mm (75-130% din normă), izolat – 60-90 mm (55-65% din normă).

Pe parcursul lunii aprilie gospodăriile agricole ale ţării au efectuat semănatul orzului de primăvară, mazării, sfeclei de zahăr, florii-soarelui, în a doua jumătate a lunii au început semănatul porumbului. Temperatura medie a solului la adâncimea de 10 cm în decursul lunii a variat de la +10..+12ºC la începutul lunii până la +15..+20ºC la sfârşitul ei.

La sfârşitul lunii la semănăturile cu orz de primăvară şi mazăre s-au semnalat răsărirea şi frunza a treia, la sfecla de zahăr şi floarea-soarelui – răsărirea, la porumb – încolţirea boabelor şi răsărirea.

La culturile pomicole în prima jumătate a lunii aprilie s-a semnalat înflorirea şi desfacerea primelor frunze. Spre sfârşitul lunii la cais, piersic, cireş, prun şi vişin în fond s-a finisat înflorirea şi a început formarea rodului, la măr, păr şi nuc s-a semnalat înflorirea. La viţa de vie în prima jumătate a lunii aprilie s-a semnalat umflarea şi desfacerea ochiurilor, în a doua jumătate a lunii – desfacerea frunzelor, izolat – formarea inflorescenţelor.

La situaţia  din  28 aprilie  rezervele  de umezeală  productivă   în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 100-140 mm (75-130% din normă).

Din cauza regimului termic ridicat şi deficitul de precipitaţii semnalate în cea mai mare parte a lunii mai, condiţiile meteorologice au fost mai puţin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, răsărirea şi dezvoltarea culturilor prăşitoare, de asemenea pentru sădirea răsadului şi răsărirea culturilor legumicole. Vreme predominant uscată a contribuit la evaporarea intensivă a umezelii din straturile superioare ale solului şi la micşorarea rezervelor de umezeală productivă acestuia.

La culturile de toamnă în decursul lunii mai s-au semnalat fazele: formarea paiului, înspicarea şi înflorirea. Spre sfârşitul lunii pe 30% din teritoriul ţării, preponderent în jumătatea de sud, a început faza coacerea în lapte (cu 2 săptămâni mai devreme de termenii obişnuiţi).   

La situaţia din 28 mai pe 70% din teritoriul ţării rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului cu grosimea de 0,5 m pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit 5-25 mm (10-60% din normă), în restul teritoriului – 30-60 mm (70-110% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 65% din teritoriul ţării rezervele de umezeală productivă au constituit 25-55 mm (30-65% din normă), în restul teritoriului – 85-120 mm (90-110% din normă).

La semănăturile cu orz de primăvară în prima jumătate a lunii precedente s-a semnalat înfrăţirea şi formarea paiului, în cea de-a doua – înspicarea. La mazăre s-a atestat în fond formarea inflorescenţelor şi înflorirea, spre sfârşitul lunii – formarea boabelor.

La porumb la începutul lunii mai s-a semnalat încolţirea seminţelor şi răsărirea, în jumătatea a doua a lunii a început formarea frunzelor. Spre sfârşitul lunii la porumb s-a format în fond frunza a şaptea şi a noua, la semănăturile mai timpurii – frunza a unsprezecea. Înălţimea plantelor s-a egalat cu 30-65 cm.

La situaţia din 28 mai pe 50% din teritoriul ţării rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb au constituit 20-30 mm (70-110% din normă), în restul teritoriului – 5-15 mm (30-50% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond – 90-140 mm (80-120% din normă), izolat – 65-85 mm (50-65% din normă).

La floarea-soarelui la începutul lunii s-a atestat formarea perechii a doua a frunzelor adevărate, la semănăturile târzii – răsărirea. În decursul lunii a continuat formarea următoarelor frunze, spre sfârşitul lunii izolat s-a semnalat apariţia inflorescenţelor. Înălţimea plantelor s-a egalat în fond cu 20-50 cm, izolat – 5-15 cm.

La situaţia din 28 mai pe 50% din teritoriul ţării rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea-soarelui au constituit 15-30 mm (65-120% din normă), în restul teritoriului – 5-10 mm (15-45% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 80-150 mm (70-120% din normă).

La sfecla de zahăr pe parcursul lunii mai precedente s-a format prima frunza, cea a treia şi a cincea frunză adevărată, la finele lunii a început creşterea rădăcinii principale.

La culturile pomicole şi nuc s-a semnalat formarea şi creşterea rodului, la soiurile timpurii de vişin şi cireş – coacerea. La viţa de vie s-a atestat formarea inflorescenţelor şi înflorirea.

La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 80-130 mm (70-120% din normă), izolat – 60-70 mm (50-60% din normă).