Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi

agrometeorologice din primăvara anului 2016

Din punct de vedere meteorologic, primăvara din anul 2016 în Republica Moldova a fost caldă şi cu precipitaţii. Începutul primăverii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 0ºС) s-a semnalat pretutindeni pe 27-28 ianuarie, fiind cu 30 zile mai devreme ca de obicei. Sfîrşitul acesteia (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 15ºС) s-a semnalat pe 20-21 mai, fiind în raioanele de nord în termene obişnuite, iar în restul teritoriului  – cu 10-12 zile mai tîrziu.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară (martie-mai) a constituit în teritoriu +10,9..+12,2°С, ceea ce cu 1,8-2,7°С mai ridicată faţă de normă, fiind semnalată în medie o dată în 10 ani. Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la +30,6ºС (18 aprilie, SM Bravicea), ceea ce în luna aprile se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Temperatura minimă a aerului  a scăzut pînă la -7,2ºС (20 martie, SM Bălţata).

Ultimele  îngheţuri  în  aer  s-au  semnalat pe 27 aprilie izolat în  raioanele  de nord cu intensitatea de -1°C, la suprafaţa solului – pe 28  aprilie  cu intensitatea de -1..-2°C, ceea  ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani. La înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului ultimele îngheţuri s-au semnalat pe 19 mai cu intensitatea de -1°C (SM Tiraspol, Comrat).

Vreme  anomal  de  caldă s-a semnalat  pe  parcursul lunii  aprilie, cînd  temperatura  medie lunară a aerului  a  fost  mai  ridicată  faţă de valorile normei cu 3-4ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.  Temperatura maximă a aerului pe 18 aprilie a urcat pînă la +29,0..+30,6ºС, ceea ce în decada a doua a lunii aprilie se semnalează pe teritoriu pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în  decursul  primăverii  pe  55% din teritoriul  ţării  a  constituit 108-138 mm (80-120% din normă).  În restul teritoriului suma lor a atins 148-216 mm (125-180% din normă).

Pe parcursul primăverii s-au semnalat ceaţă, oraje, grindină (aprilie, mai), intensificări ale vîntului de pînă la 24 m/s (SM Leova, aprilie).

De asemenea, pe 24 mai s-a observat fenomen meteorologic stihinic sub formă de aversă puternică: la PH Costeşti (r-nul Rîşcani) în timp de 6 ore au căzut 72 mm de precipitaţii.

Ploile puternice izolat cu  grindină, care au căzut în luna mai, au cauzat vătămarea culturilor agricole.

Comparativ cu primăvara anului 2015, acest sezon a fost cu 1ºС mai cald şi izolat cu  precipitaţii mai multe (cu 10-40 mm). Sezon analog după regimul termic este primăvara anului 2014.

Trecerea stabila a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5°С în raioanele din nordul ţării a avut loc pe 5-6 martie, în restul teritoriului – 13-22 februarie, fiind cu 20-30 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

În prima jumătate a lunii martie la culturile de toamnă s-a semnalat înfrăţirea, izolat formarea frunzei a treia, iar în a doua jumătate a lunii a continuat înfrăţirea şi a început faza formarea paiului (cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). Înălţimea plantelor în dependenţă de faza de dezvoltare în fond a constituit 10-25 cm. La plantele înfrăţite s-au format în medie 2-4 tulpini.

La situaţia din 28 martie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile  cu culturi de toamnă  în  fond  au  constituit  26-45 mm (75-150% din normă), izolat – 22-24 mm (65-70% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 110-190 mm (75-135% din normă).

La principalele culturi pomicole în luna martie s-a semnalat umflarea mugurilor, desfacerea mugurilor şi desfacerea primelor frunze. La soiurile timpurii de cais şi piersic s-a semnalat înflorirea (cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). La viţa de vie în mijlocul lunii a început circulaţia sevei (cu 3 săptămîni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi), către sfîrşitul lunii – umflarea ochiurilor.

Îngheţurile în aer cu intensitatea de -4..-7°С, înregistrate în decursul decadei a doua si a treia a lunii martie, au creat pericol pentru mugurii desfăciiţi la culturile pomicole, de asemenea pentru soiurile timpurii de cais şi piersic care erau înfloriţi.  

La  situaţia  din  28 martie rezervele de  umezeală productivă  în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 115-200 mm (85-135% din normă).

În a doua jumătate a lunii martie unele gospodării ale ţării au început semănatul culturilor cerealiere timpurii de primăvară. Temperatura medie a solului la adîncimea de 10 cm în decursul lunii martie a constituit +5..+10°C.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10°C în direcţia creşterii ei, fenomen  ce  caracterizează  începutul  vegetaţiei  active  a  culturilor  agricole, a avut  loc  pe 29-31 martie, fiind cu 15-20 zile mai devreme  faţă de termenii obişnuiţi.

Condiţiile meteorologice în o mare parte a lunii aprilie în fond au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, plantaţiilor multianuale şi viţei de vie, de asemenea pentru semănatul şi răsărirea culturilor cerealiere de primăvară. Îngheţurile, înregistrate pe 27 şi 28 aprilie, izolat în raioanele din nordul ţării au cauzat pagube livezilor înflorite, plantaţiilor de nuci, răsăririi sfeclei de zahăr, culturilor legumicole si altor culturi.

La culturile de toamnă pe parcursul lunii aprilie s-a semnalat formarea paiului.

La  situaţia din 28 aprilie rezervele  de umezeală  productivă  în stratul  arabil  al  solului  pe terenurile  cu  culturi  de toamnă  în fond  au  constituit  20-30 mm (80-125% din normă), izolat – 10-15 mm (40-65% din normă). În  stratul  de  sol  cu  grosimea  de  1 m  în  fond – 105-150 mm (75-125% din normă), în unele raioane – 60-70 mm (40-60% din normă).

Spre sfîrşitul lunii la semănăturile cu orz de primăvară s-a semnalat înfrăţirea şi formarea paiului, la floarea-soarelui – răsărirea şi formarea perechii a doua de frunze adevărate, la porumb – încolţirea boabelor şi răsărirea, la sfecla de zahăr – formarea primelor perechi de frunze adevărate, la mazăre – formarea frunzei a treia adevărată.

 La culturile pomicole şi nuc în prima jumătate a lunii aprilie s-a semnalat înflorirea şi desfacerea primelor frunze, în jumătatea a doua – formarea şi creşterea rodului. La viţa de vie în prima jumătate a lunii aprilie s-a semnalat umflarea şi desfacerea ochiurilor, în a doua jumătate – desfacerea frunzelor şi apariţia primelor inflorescenţe.

La  situaţia  din 28  aprilie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 120-185 mm (90-140% din normă).

În decursul lunii aprilie gospodăriile ţării au efectuat semănatul mazării, sfeclei de zahăr, florii-soarelui şi porumbului. Temperatura medie a solului la adîncimea de 10 cm pe parcursul lunii a variat de la +10ºC pînă la +17ºC.

Condiţiile meteorologice în o mare parte a lunii mai în fond au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, prăşitoare şi pomicole, de asemenea pentru sădirea răsadului şi răsărirea culturilor legumicole semănate. Ploile abundente căzute în decursul lunii, izolat puternice cu grindină, au cauzat vătămarea culturilor agricole. 

La culturile de toamnă la începutul lunii mai s-a semnalat formarea paiului şi înspicarea (fiind cu 15-20 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi), în a doua jumătate a lunii – înflorirea. La sfîrşitul lunii izolat a început coacerea în lapte a boabelor.

  La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi de toamnă în fond au constituit 75-150 mm (75-145% din normă), izolat – 25-65 mm (35-70% din normă).

La mazăre la începutul lunii s-a semnalat frunza a treia – formarea inflorescenţelor, în a doua jumătate a lunii mai – înflorirea.

  La porumb la începutul lunii s-a semnalat apariţia frunzei a treia şi a cincea, la semănăturile mai tîrzii – răsărirea, în a doua jumătate a lunii a continuat formarea frunzelor. Către sfîrşitul lunii s-a format frunza a cincea şi a şaptea, izolat frunza a noua, la  semănăturile  mai  tîrzii  s-a  semnalat apariţia  frunzei  a  treia. Înălţimea  plantelor  la  sfîrşitul  lunii  în  fond   s-a  egalat  cu  25-50 cm, izolat – 10-15 cm.

  La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb în fond a constituit 25-50 mm (80-180% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond – 100-185 mm (80-165% din normă).

  La floarea-soarelui la începutul lunii mai s-a semnalat formarea perechii a doua de frunze adevărate, la semănăturile mai tîrzii – răsărirea. În decursul lunii a continuat formarea frunzelor următoare, la sfîrşitul lunii izolat s-a semnalat apariţia inflorescenţelor. Înălţimea plantelor în fond s-a egalat cu 20-45 cm.

  La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu floarea-soarelui în fond a constituit 25-45 mm (80-160% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m în fond – 105-160 mm (75-150% din normă).

  La sfecla de zahăr pe parcursul lunii s-au semnalat fazele: prima, a treia şi a cincea frunză adevărată, la sfîrşitul lunii – începutul îngroşării rădăcinii principale.

La culturile pomicole şi nuc în decursul lunii s-a semnalat formarea şi creşterea rodului, la soiurile timpurii de cireş şi vişin – coacerea. La viţa de vie s-a semnalat formarea inflorescenţelor şi înflorirea.

La situaţia din 28 mai rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale în fond au constituit 90-165 mm (80-175% din normă).

Şef CMC            T. Bugaeva

 Şef CМА            T. Mironova