Caracterizarea condiţiilor meteorologice ale primăverii 2006

            Spre deosebire de cea calendaristică primăvara meteorologică pe teritoriul  Moldovei a luat sfîrşit la 12-13 mai, cînd a avut loc trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului peste 15ºС. Durata ei în jumătatea de nord a republicii (65 de zile) a fost în fond aproape de normă, în cea de sud (85 de zile) –  cu 10-15 de zile mai mare ca de obicei (norma 70-75 de zile).

            Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a oscilat în teritoriu de la 8 pînă la 10ºC căldură, ceea ce e în limitele normei. Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit 9-17ºC frig (martie), maxima absolută – 29-33ºC căldură (mai).

            Stratul de zăpadă în  jumătatea de sud a republicii s-a topit, în fond, la sfîrşitul  decadei a două a lunii martie, în cea de nord – către mijlocul decadei a treia.

Ultimele îngheţuri pe teritoriul Moldovei în aer s-au semnalat la 3 mai (Bălţata),  la suprafaţa solului – la 4 mai (Camenca, Bălţata), la înălţimea de 2 cm – la 11 mai (Camenca). Intensitatea lor a constituit pînă la 2ºC frig.

            Cantitatea precipitaţiilor căzute (120-250 mm) pe parcursul întregului sezon, în fond, aproape pretutindeni a depăşit norma cu 30-80% (norma 105-145 mm). Cea mai  ploioasă a fost luna martie, cînd izolat în raioanele de nord şi centrale a căzut 105-120 mm (4-4,5 norme lunare), ceea ce se semnalează pentru prima dată pe parcursul întregii periode de observaţii.

            În luna aprilie, în jumătatea de nord a republicii, cantitatea precipitaţiilor căzute a constituit 40-70 mm (100-185% din norma lunară), dar în jumătatea de sud suma lor nu a depăşit 20-35 mm (60-90% din norma lunară). Luna mai a fost în general ploioasă. În cea mai mare parte a teritoriului au căzut 55-100 mm de precipitaţii (100-185% din norma lunară).

            Din fenomenele atmosferice pe parcursul sezonului de primăvară s-au semnalat gheţuş, polei slab şi viscol (martie), ceţuri (aprilie, mai), descărcări electrice şi grindină (mai).

            Primăvara s-au semnalat şi fenomene meteorologice stihinice – ninsori puternice (Codrii) şi depuneri de lapoviţă în luna martie (Bravicea), averse puternice de ploaie cu grindină în luna mai (raioanele  Ungheni, Călăraşi, Nisporeni). Astfel pe 30 mai la postul hidrologic Ungheni în decursul a 45 min au căzut 65 mm de precipitaţii, ceea ce s-a înregistrat pentru prima dată pe parcursul ultimilor 50 de ani în acest punct. În rezultatul averselor foarte puternice de ploaie сu grindină a avut loc inundarea multor fîntîni, subsoluri, au fost spălate sectoare de autostrăzi,  suprafeţe imense de  terenuri agricole, deteriorate linii de curent electric şi acoperişurile unor case de locuit.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă pretutindeni pe teritoriul republicii s-a semnalat la 19-22 martie, în raioanele extreme de nord la 26-27 martie, fiind aproape de termenii obişnuiţi. Starea culturilor de toamnă la începutul vegetaţiei de primăvară se caracterizează, în fond, ca satisfăcătoare şi bună.

             În jumătatea de sud a republicii, în intervalul 28-31 martie, a început vegetaţia plantaţiilor multianuale. La pomii fructiferi s-a semnalat umflarea mugurilor florali, iar la viţa de vie – începutul circulaţiei sevei.

             Rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în stratul arabil la 28 martie a.c a constituit, în fond, 30-45 mm (100-145% din normă). În stratul de sol cu grosimea de un metru a constituit, în fond, 150-200 mm (100-150% din normă), izolat în raioanele de sud –  135-140 mm (85-90 % din normă).

 Potrivit situaţiei de la 28 martie a.c. rezervele de umiditate productivă pe terenurile cu plantaţii multianuale au fost bune şi au constituit în stratul cu grosimea de un metru al solului în fond 135-200 mm.

             În o mare parte a lunii aprilie condiţiile meteorologice au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi a viţei de vie, de asemenea pentru răsărirea sfeclei de zahăr, orzului de primăvară şi mazărei.

Vremea ploioasă  din prima jumătate a lunii aprilie a reţinut semănatul culturilor cerealiere de primăvară şi a sfeclei de zahăr. Spre sfîrşitul lunii condiţiile pentru efectuarea semănatului s-au îmbunătăţit. Către sfîrşitul lunii la grîul de toamnă, în termeni obişnuiţi, s-a semnalat formarea paiului, izolat – înfrăţirea. La culturile pomicole, în termeni obişnuiţi, s-a semnalat înflorirea, iar la viţa de vie – umflarea ochiurilor.

Conform situaţiei din 28 aprilie a.c. rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în stratul arabil al solului au constituit, în fond, 25-35 mm (80-130% din normă), în stratul cu grosimea de un metru al solului – 120-200 mm (90-140% din normă).

Rezervele de  umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu arătură de toamnă s-au egalat cu 25-50 mm  (norma 25-40 mm).

În cea mai mare parte a lunii mai condiţiile meteorologice au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor cerealiere de toamnă, culturilor prăşitoare, pomilor fructiferi şi viţei de vie. Spre sfîrşitul lunii la grîul de toamnă pe o mare parte a teritoriului republicii (în termenii apropiaţi de cei obişnuiţi) s-a semnalat înspicarea, izolat – înflorirea spicului, la porumb – formarea frunzei a treia şi a cincea.

Rezervele de umiditate productivă în stratul de sol cu adîncimea de un metru pe terenurile semănate cu culturi de toamnă, potrivit situaţiei de la 28 mai a.c., au constituit, în fond, 110-190 mm (125-160% din normă), izolat în raioanele de sud – 60-80 mm (60-90 % din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu porumb au constituit, în fond,   25-40 mm (75-120% din normă), în stratul cu adîncimea de un metru – 105-185 mm  (90-125% din normă).

Astfel, pe parcursul sezonului de primăvară condiţiile agrometeorologice pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă şi plantaţiilor multianuale au fost, în fond, favorabile. Regimul scăzut al temperaturii şi vremea ploioasă semnalată pe o mare parte a lunii aprilie, cu 1-2 săptămîni a zădărnicit efectuarea semănatului culturilor iubitoare de căldură (dezvoltarea florii-soarelui, sfeclei de zahăr şi porumbului are loc cu 1-2 săptămîni mai tîrziu faţă de datele medii multianuale).

            În comparaţie cu primăvara anului 2005 sezonul acesta a fost asemănător după temperatura medie sezoniară a aerului şi după cantitatea de precipitaţii căzute în cea mai mare parte a teritoriului. Doar în raioanele de sud, unde în primăvara anului 2005 s-a semnalat deficit de precipitaţii, în sezonul curent precipitaţii au căzut mai multe cu 30-40%. Repartizarea pe parcursul sezonului  a temperaturii medii a aerului şi a precipitaţiilor căzute în primăvara 2006 şi 2005 a fost diferită. Astfel în luna martie a sezonului curent a fost anologic de cald, dar precipitaţii au căzut de 2-3 ori mai multe. Luna aprilie a fost mai caldă cu 1ºC şi mai uscată după cantitatea de precipitaţii cu 30%, luna mai – cu 1ºC mai rece şi în fond cu cantitate similară de precipitaţii (cu excepţia raioanelor de sud).