|
Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din toamna anului 2019
Toamna anului 2019 a fost anomal de caldă şi în fond cu deficit de precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) pe teritoriul țării în raioanele de nord s-a stabilit pe 17 septembrie, fiind în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, în restul teritoriului pe 4 octombrie (cu 10 zile mai târziu faţă de datele medii multianuale). Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +11,1..+13,7ºŅ, fiind în fond cu 2,6-3,7ºŅ mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.
Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat până la +35ºŅ (septembrie, SM Fălești, Cornești, Dubăsari, Bălțata, Ceadâr-Lunga), ceea ce în luna septembrie se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -8ºC (noiembrie, SM Fălești). Primele înghețuri la suprafața solului (cu intensitatea de până la -1ºŅ) s-au înregistrat izolat pe teritoriu pe 21 septembrie, la înălțimea de 2 cm de la suprafața solului (cu intensitatea de până la -2ºŅ) pe 19 septembrie. Primele înghețuri în aer (cu intensitatea de până la -4ºŅ) s-au semnalat pe 8 octombrie. Vreme foarte caldă s-a observat în cea mai mare parte a lunii noiembrie. Temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 4-5ºC și se semnalează în medie o dată în 10-20 ani. Vreme anomal de caldă a fost în prima și a doua decadă a lunii. Temperatura medie a aerului în această perioadă a depășit norma cu 6-8ºŅ, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 65% din teritoriu a constituit 50-85 mm (40-75% din normă). Izolat în raioanele centrale și din sud-est (pe 20% din teritoriu) suma acestora nu a depășit 35-45 mm (30-35% din normă), ceea ce în perioada de toamnă se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Doar izolat au căzut 100-145 mm (85 -120% din normă).
Deficit semnificativ de precipitații s-a semnalat în luna noiembrie, când suma lunară a acestora pe 60% din teritoriu nu a depășit 3-10 mm (10-30% din norma lunară). . Primul strat de zăpadă s-a semnalat în perioada 22-24 noiembrie izolat în raioanele de nord și de sud a țării, grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depășit 2 cm (SM Comrat). Pe parcursul sezonului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice: pe 3 septembrie la PAM Glodeni în timp de 4 ore au căzut 66 mm de precipitații. pe 26 septembrie PH Dumeni în timp de o oră au căzut 43 mm de precipitații; pe 27 septembrie SM Cahul în timp de 12 ore au căzut 65 mm. De asemenea s-au semnalat ceață, oraj, grindină, intensificări ale vântului de până la 24 m/s (septembrie, SM Soroca), depuneri de chiciură şi polei, pe drumuri ghețuș. Comparativ cu toamna anului 2018, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 1-2ºC mai ridicată şi izolat precipitații au căzut mai puține (cu 50-80 mm). An analog după regimul termic este anul 2012. Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în această toamnă au fost în fond favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi strugurilor. Din cauza insuficienţei precipitaţiilor semnificative şi rezervelor productive scăzute în stratul arabil al solului în majoritatea zilelor ale toamnei s-au semnalat în general condiţiile nefavorabile pentru semănatul culturilor de toamnă. Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a doua a lunii septembrie. Semănatul masiv s-a efectuat în luna octombrie. La situaţia din 28 septembrie rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu arătură de toamnă şi semănăturile cu grâu de toamnă în stratul arabil al solului pe o mare parte a teritoriului au constituit 1-12 mm (5-65% din normă), în restul teritoriului 16-45 mm (95-175% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 55% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 14-55 mm (15-65% din normă), în restul teritoriului 65-115 mm (70-115% din normă). Pe parcursul lunii septembrie gospodăriile agricole ale ţării au efectuat recoltarea florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, culturilor pomicole, legumicole şi strugurilor. Îngheţurile în aer şi la suprafaţa solului au creat pericolul de vătămare a culturilor legumicole care nu au fost recoltate. La situaţia din 28 septembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale pe 60% din teritoriu au constituit în fond 60-115 mm (70-105% din normă), în restul teritoriului 30-45 mm (35-55% din normă). Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii octombrie au fost satisfăcătoare pentru finalizarea recoltării culturilor agricole târzii, de asemenea pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă, creșterea și dezvoltarea lor. La semănăturile cu grâu de toamnă în decursul lunii s-a semnalat încolțirea și răsărirea semințelor. Spre sfârșitul lunii octombrie la semănăturile timpurii s-a format frunza a treia. Unele gospodării agricole ale țării au finalizat semănatul culturilor de toamnă. Datorită semănatului în termeni târzii, dezvoltarea culturilor de toamnă în anul curent a avut loc cu întârziere în fond de o lună faţă de termenii obişnuiţi. La situaţia din 28 octombrie pe semănăturile cu grâu de toamnă şi pe terenurile destinate pentru semănatul acestuia, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe 50% din teritoriu au constituit 15-25 mm (65-125% din normă), în restul teritoriului 5-10 mm (20-45% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 60% din teritoriu rezervele de umezeală productivă au constituit 20-60 mm (20-65% din normă), în restul teritoriului 65-100 mm (75-95% din normă). Din cauza deficitului de precipitaţii şi rezervelor scăzute de umezeală productivă în stratul arabil al solului s-au creat condiţii mai puțin favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă pe parcursul lunii noiembrie. În prima jumătate a lunii noiembrie la grâul de toamnă la cea mai mare parte a semănăturilor s-a semnalat răsărirea și frunza a treia, izolat înfrățirea. În decada a treia a lunii noiembrie din cauza regimului termic scăzut în orele diurne s-a semnalat vegetație slabă a culturilor de toamnă, în unele zile ele s-au aflat în stare de repaus vegetativ. La sfârșitul lunii la semănăturile de toamnă s-a semnalat frunza a treia și înfrățirea, izolat răsărirea. Înălţimea plantelor în dependenţă de faza de dezvoltare a variat între 10 şi 25 cm. Numărul de plante pe 1 m² a constituit în fond 295-425. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-2 tulpini. La situaţia din 28 noiembrie rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă pe 70% din teritoriu au fost joase şi au constituit 5-15 mm (20-65% din normă), în restul teritoriului 20-30 mm (75-100% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă în fond au constituit 20-65 mm (10-60% din normă), izolat 75-120 mm (75-95% din normă). La culturile pomicole şi viţa de vie în prima și a doua decadă a lunii noiembrie a continuat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost în fond satisfăcătoare pentru maturizarea lemnului la plantaţiile multianuale şi viţa de vie. Din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului până la +5ºŅ şi mai jos în perioada 21-22 noiembrie (în medie cu 1-2 săptămâni mai târziu față de termenii obișnuiți) s-a semnalat încetarea vegetaţiei culturilor pomicole și viței de vie. La situaţia din 28 noiembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale pe cea mai mare parte a teritoriului au constituit 60-110 mm (75-115% din normă), izolat 30-50 mm (25-65% din normă).
Şef DMC T. Bugaeva Şef DĖĀ T. Mironova
|
