Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2018

Toamna anului 2018 a fost caldă şi în fond cu deficit de precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) pe teritoriul ţării s-a stabilit pe 23-25 septembrie, fiind pe o mare parte a teritoriului ţării în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, doar în raioanele de nord – cu 5-10 zile mai târziu.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +10,6..+12,9ºС, fiind în fond cu 1,5-2,5°С mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 7-10 ani.

Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat până la +35ºС (2 septembrie, SM Dubăsari, Tiraspol), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -16ºC (30 noiembrie, SM Soroca, Codrii), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

Primele îngheţuri în aer (cu intensitatea de  până la -2ºС) şi la suprafaţa solului (cu intensitatea de  până la -3ºС) s-au înregistrat izolat pe teritoriu pe 27 septembrie, ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o data în 10 ani.

Vreme foarte caldă s-a observat în cea mai mare parte a lunii octombrie. Temperatura medie lunară a aerului  a depăşit norma cu 2-4ºC  şi se semnalează în medie o dată la 10-15 ani  Vreme anomal de caldă a fost în perioada 28-31 octombrie. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a depăşit norma cu 8-10ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 ani. Temperatura maximă a aerului a atins +24..+27ºС, ceea ce pe 50% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată în toată perioadă de măsurători, în restul teritoriului – în medie o dată în 20-30 ani.

Vreme rece s-a semnalat în decada a treia a lunii noiembrie, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 4-5ºC mai scăzută faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 60% din teritoriu a constituit 50-90 mm (45-75% din normă). În restul teritoriului suma acestora a atins 100-130 mm (80-110% din normă).

Deficit semnificativ de precipitaţii s-a semnalat în luna octombrie, când suma lunară a acestora pe o mare parte a teritoriului nu a depăşit 1-10 mm (5-35% din norma lunară), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani.

Primul strat de zăpadă s-a stabilit pe teritoriu în perioadă 17-20 noiembrie şi în jumătatea de nord a republicii s-a menţinut până la sfârşitul lunii. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 21 cm (SM Bravicea).

Pe parcursul sezonului s-a semnalat fenomen meteorologic stihinic sub formă de depuneri de lapoviţă cu diametrul de până la 51 mm (20 noiembrie, SM Bravicea).

De asemenea s-au semnalat ceaţă, oraj, depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de până la 5-24 mm (noiembrie), intensificări ale vântului de până la 22 m/s (noiembrie, SM Ceadâr-Lunga), pe drumuri gheţuş.

Comparativ cu toamna anului 2017, acest sezon a fost similar după regimul termic mediu şi cu precipitaţii mai puţine (cu 30-80 mm).

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în această toamnă au fost în fond favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi strugurilor. Din cauza insuficienţei precipitaţiilor semnificative şi rezervelor productive scăzute în stratul arabil al solului în majoritatea zilelor ale toamnei s-au semnalat în general condiţiile nefavorabile pentru semănatul, răsărirea, creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă.

Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie.

La situaţia din 28 septembrie, rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu arătură de toamnă pe 60% din teritoriu au constituit 5-12 mm (15-55% din normă), în restul teritoriului – 15-25 mm (75-105% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 60% din teritoriu rezervele de umezeală productivă au constituit 35-70 mm (40-65% din normă), în restul teritoriului – 75-110 mm (80-115% din normă).

Pe parcursul lunii septembrie gospodăriile agricole ale ţării au efectuat recoltarea florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, culturilor pomicole, legumicole şi strugurilor. Îngheţurile în aer şi la suprafaţa solului au creat pericolul de vătămare a culturilor legumicole care nu au fost recoltate. Unele gospodării, unde rezervele de umezeală productivă în sol au fost satisfăcătoare, au efectuat semănatul culturilor de toamnă.

La situaţia din 28 septembrie, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit în fond 35-60 mm (45-65% din normă), izolat – 60-80 mm (75-115% din normă).

Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii octombrie au fost în general favorabile pentru finalizarea recoltării culturilor agricole târzii. Însă, pe cea mai mare parte a teritoriului ţării din cauza lipsei precipitaţiilor semnificative şi a rezervelor scăzute de umezeală productivă în stratul arabil al solului s-au menţinut condiţii mai puţin favorabile pentru efectuarea semănatului, răsăririi, totodată pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă.

La semănăturile cu grâu de toamnă în cea mai mare parte a lunii octombrie s-a semnalat încolţirea seminţelor şi răsărirea. Spre sfârşitul lunii la semănăturile timpurii s-a format frunza a treia, izolat s-a semnalat înfrăţirea. Unele gospodării agricole ale ţării au continuat semănatul culturilor de toamnă.

La situaţia din 28 octombrie rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în stratul arabil al solului în fond au constituit 1-13 mm (5-55% din normă), izolat, preponderent în jumătatea de nord a ţării – 15-25 mm (75-100% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă pe 70% din teritoriu au constituit 15-65 mm (15-70% din normă), în restul teritoriului – 70-115 mm (80-120% din normă).

Din cauza lipsei precipitaţiilor şi rezervelor scăzute de umezeală productivă în stratul arabil al solului în prima jumătate a lunii noiembrie s-au menţinut condiţii nefavorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Dezvoltarea semănăturilor cu grâu de toamnă în acest an a avut loc cu întârziere în medie de o lună faţă de termenii obişnuiţi.

La începutul lunii noiembrie la grâul de toamnă în cea mai mare parte a semănăturilor s-a semnalat răsărirea şi frunza a treia, izolat – înfrăţirea, la semănăturile mai târzii – încolţirea seminţelor. La mijlocul lunii noiembrie din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului până la +3°C şi mai jos vegetaţia culturilor de toamnă a încetat, fiind cu 5-12 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

La momentul încetării vegetaţiei, culturile de toamnă s-au aflat în fond în faza frunza a treia (50% din semănături), izolat – înfrăţirea (20% din semănături), la semănăturile mai târzii – în fazele răsărirea şi încolţirea seminţelor (30% din semănături). Înălţimea plantelor, în dependenţă de faza de dezvoltare, a variat între 5 şi 25 cm. Numărul de plante pe 1 m² a constituit 250-565. La plantele înfrăţite  s-au format în medie 1-2 tulpini.

La situaţia din 18 noiembrie rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culturi de toamnă în stratul arabil al solului în fond au constituit 5-15 mm (20-55% din normă), izolat – 20-30 mm (75-100% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m rezervele de umezeală productivă pe 80% din teritoriu nu au depăşit 30-65 mm (30-70% din normă), izolat, preponderent în raioanele din nordul ţării – 80-140 mm (75-120% din normă).

La culturile pomicole şi viţa de vie la începutul lunii noiembrie a finalizat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost în fond satisfăcătoare pentru maturizarea lemnului la plantaţiile multianuale şi viţa de vie. Din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului până la +5ºС şi mai jos în perioada 7-13 noiembrie (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi), s-a semnalat încetarea vegetaţiei culturilor pomicole şi viţei de vie.

La situaţia din 18 noiembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe plantaţiile multianuale au constituit 35-80 mm (30-70% din normă).