Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din toamna anului 2017
Toamna anului 2017 a fost caldă şi cu precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) pe teritoriul ţării s-a stabilit pe 22-27 septembrie, ceea ce în raioanele de nord şi centrale s-a constatat cu o săptămână mai târziu faţă de datele medii multianuale, în cele din sudul ţării fiind în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +9,9..+12,6ºÑ, fiind cu 1,3-2,2°Ñ mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 5-10 ani.
Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat până la +33ºÑ (17 septembrie, SM Ceadâr-Lunga), ceea ce în această decadă se semnalează în medie o dată în 10 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -9ºC(noiembrie, SM Camenca, Râbniţa). Vreme caniculară cu deficit semnificativ de precipitaţii s-a semnalat aproape pretutindeni pe teritoriul ţării în perioada 1 august – 20 septembrie. Temperatura medie a aerului pentru acest interval a constituit +20..+22ºÑ, fiind în fond cu 3-4ºÑ mai ridicată faţă de normă. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decada a doua a lunii septembrie, când temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 4-6ºÑ, ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Cantitatea de precipitaţii pentru perioadă 1 august – 20 septembrie pe 80% din teritoriu a constituit 20-60 mm (25-65% din normă), iar pe 10% din teritoriu numai 5-15 mm (5-20% din normă). Doar în unele puncte (10% din teritoriu) au căzut 80-85 mm (100-105% din normă). Astfel de regim termic şi pluviometric se observă în această perioadă în medie o dată în 15 ani. Coeficientul hidrotermic (CHT), ce caracterizează gradul de umiditate a teritoriului, pentru perioada 1 august – 20 septembrie pe 85% din teritoriul republicii,a constituit în medie 0,1-0,5, ceea ce corespunde secetei puternice şi foarte puternice. Pe 15% din teritoriu s-a semnalat secetă cu intensitate medie (CHT=0,6), sau s-a observat vreme secetoasă. Primele îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului cu intensitatea de până la -2ºÑ s-au semnalat în teritoriu pe 29-30 septembrie. Îngheţuri cu asemenea intensitate în a treia decadă a lunii septembrie în aer se semnalează în medie o data în 10 ani, la suprafaţa solului - în medie o dată în 5 ani. Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 65% din teritoriu a constituit 90-145 mm (80-120% din normă). În restul teritoriului suma acestora a atins 150-185 mm(130-165% din normă).
Deosebit de multe precipitaţii au căzut în luna octombrie, când suma lunară a acestora a constituit pe teritoriu 30-90 mm (100-300% din norma lunară). Primul strat de zăpadă s-a semnalat pe 27 noiembrie izolat în raioanele de nord a ţării, dar grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 1cm. Pe parcursul sezonului s-a semnalat fenomen meteorologic stihinic sub formă de aversă puternică: pe 22 septembrie la PAM Vulcăneşti în timp de 3 ore au căzut 65 mm de precipitaţii. De asemenea s-au semnalat ceaţă, oraj, intensificări ale vântului de până la 21 m/s (SM Soroca, Corneşti). Comparativ cu toamna anului 2016, acest sezon a fost cu 1-2ºC mai cald şi izolat cu precipitaţii mai puţine (cu 30-100 mm). An analog după regimul termic este anul 2015. Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în această toamnă au fost în fond satisfăcătoare pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor. Din cauza rezervelor de umezeală productivă în sol joase s-au creat condiţii nefavorabile pentru pregătirea terenurilor şi semănatul culturilor de toamnă în termeni optimi în cea mai mare parte a teritoriului ţării. Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu arătură de toamnă (pe mirişte) în jumătatea de nord a ţării în stratul arabil al solului în fond au constituit 20-40 mm (85-165% din normă), preponderent în jumătatea de sud a ţării rezervele de umezeală productivă în sol au fost joase şi au constituit în fond 2-15 mm (10-65% din normă), sau ele izolat au lipsit. În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 60% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol în fond au constituit 15-60 mm (20-65% din normă), în restul teritoriului, preponderent în jumătatea de nord – 70-150 mm (75-150% din normă). În decursul lunii septembrie gospodăriile ţării au efectuat recoltarea florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, culturilor pomicole, legumicole şi a strugurilor. Unele gospodării din nordul ţării în decada a treia a lunii septembrie au început semănatul culturilor de toamnă. Îngheţurile în aer şi la suprafaţa solului, semnalate la sfârşitul lunii, au creat pericolul vătămării recoltei culturilor legumicole nestrânse. La situaţia din 28 septembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale în fond au constituit 35-45 mm (45-60% din normă), izolat, preponderent în raioanele din nordul ţării – 65-125 mm (70-115% din normă). Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii octombrie au fost în fond favorabile pentru finalizarea recoltării culturilor agricole târzii, totodată pentru semănatul culturilor de toamnă, creşterea şi dezvoltarea lor. La semănăturile cu grâu de toamnă s-a semnalat încolţirea seminţelor şi răsărirea. La sfârşitul lunii la semănăturile timpurii s-a format frunza a treia. Unele gospodării au continuat semănatul culturilor de toamnă. Dezvoltarea culturilor de toamnă în acest an, din cauza semănatului în termeni târzii, a avut loc în fond cu o lună mai târziu ca de obicei. La situaţia din 28 octombrie, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grîu de toamnă au constituit 20-45 mm (80-160% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m ele s-au egalat în fond cu 85-160 mm (80-165% din normă), izolat – 40-70 mm (45-65% din normă). În decursul lunii octombrie gospodăriile ţării au finalizat recoltarea culturilor pomicole, legumicole, strugurilor şi sfeclei de zahăr. În a doua jumătate a lunii octombrie la plantaţiile pomicole şi viţa de vie s-a semnalat căderea frunzelor în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie. La situaţia din 28 octombrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale în fond au constituit 80-135 mm (75-160% din normă), izolat – 50-70 mm (55-65% din normă). Regimul termic ridicat şi rezervele suficiente de umezeală în sol, semnalate în decursul lunii noiembrie, în fond au creat condiţii favorabile pentru creşterea, dezvoltarea culturilor de toamnă şi finisarea vegetaţiei plantaţiilor multianuale. La începutul lunii noiembrie culturile de toamnă s-au aflat în fazele: răsărirea şi apariţia frunzei a treia, izolat a început înfrăţirea. În a doua jumătate a lunii la culturile de toamnă s-a semnalat în fond formarea frunzei a treia şi înfrăţirea, la semănăturile tîrzii – răsărirea. Înălţimea plantelor, în dependenţă de faza de dezvoltare, a variat în fond între 5 şi 20 cm. Numărul de plante pe 1 m² în fond a constituit 400-625. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-2 tulpini. În raioanele din sudul ţării vegetaţia culturilor de toamnă a continuat în decursul întregii luni, în raioanele din nordul şi centrul ţării în decada a treia a lunii noiembrie culturile de toamnă au vegetat slab doar în orele zilei. Din cauza termenilor târzii a semănatului, dezvoltarea culturilor de toamnă a avut loc cu întârziere faţă de termenii medii multianuali cu 3 săptămâni. La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grâu de toamnă au constituit în fond 20-35 mm (75-130% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – în fond 80-140 mm (75-125% din normă). La plantaţiile pomicole şi viţa de vie în prima jumătate a lunii a finalizat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie. Din cauza scăderii temperaturii medii zilnice a aerului până la +5ºÑ şi mai jos, în perioada 15-20 noiembrie s-a semnalat întreruperea vegetaţiei culturilor pomicole şi viţei de vie (cu 5-10 zile mai târziu faţă de termenii obişnuiţi). La situaţia din 18 noiembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale în fond au constituit 80-125 mm (75-145% din normă), izolat – 55-70 mm (55-65% din normă).
Şef CMC T. Bugaevaa Şef CÌÀ T. Mironova |