Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2013

Toamna anului 2013 a fost caldă şi cu precipitaţii. Tipul vremii de toamnă (trecerea stabilă a temperaturii  medii   zilnice  a  aerului  prin  15°C în  direcţia scăderii ei) pe  teritoriul  țării  s-a  stabilit  pe 14-19 septembrie, ceea ce în raioanele de nord s-a semnalat în termene obișnuite, iar în restul teritoriului – cu o saptămînă mai devreme.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în  teritoriu  +10,0..+11,9ºС, depășind  norma cu  1,0-1,8ºС  și fiind  semnalată  în  medie o  dată  în 5-10 ani. Temperatura maximă a aerului pe parcursul sezonului a urcat pînă la +27ºC (1 septembrie), iar cea minimă a scăzut pînă la -8ºC (28 noiembrie).

Primele îngheţuri s-au semnalat pe 30 septembrie izolat în jumătatea de nord a țării – în aer cu intensitatea de pînă la -1ºС și la suprafaţa solului – cu intensitatea de pînă la -2ºС. Cele mai intensive îngheţuri s-au semnalat pe 6 octombrie – în aer de pînă la -2..-3ºС (SM Bravicea, Dubăsari, Codrii, Bălțata, Tiraspol, Ceadîr-Lunga), la  suprafaţa  solului  și  la  înălțimea  de 2 cm de la sol – de pînă la -3..     -6ºC. Înghețuri   cu  asemenea  ntensitate  în  ceastă  erioadă  sunt  posibile în  medie  o dată  în 10-20 ani.

Vreme neomogenă după regimul termic s-a semnalat în luna octombrie. Astfel, în decursul primei decade a lunii octombrie pe teritoriul țării s-a semnalat vreme anomal de rece, cînd temperatura medie decadică a aerului a fost cu 4-5ºС mai scăzută faţă de normă, semnalîndu-se în jumătatea de nord a țării în medie o dată în 15-20 ani, iar în cea de sud – o dată în 30 ani. În  decada  treia  a  lunii  s-a  stabilit vreme  anomal  de  caldă  pentru  această  perioadă  din an, cînd temperatura  medie  decadică a aerului a depășit norma cu 4-7ºС, semnalîndu-se în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura maximă a aerului s-a semnalat în decada  a treia (29-30 octombrie) și a constituit în teritoriu +23..+25ºС, ceea ce în această perioadă din an în jumătatea de nord a țării se semnalează în fond pentru prima dată, în restul teritoriului – în medie o dată în 10-20 ani.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat și în luna noiembrie. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată față de valorile normei cu 4-5°C, ceea ce în jumătatea de nord a țării se semnalează în medie o dată în 20-30 ani, iar în cea de sud – o dată în 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului în luna noiembrie a urcat pînă la +23ºС (SM Bălți, Bravicea), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute pe  parcursul  sezonului  a  onstituit  în  fond  100-180 mm (100-160% din normă). Cea mai mare cantitatea lor s-a înregistrat la SM Cahul – 350 mm (320% din normă), ceea ce a atins valorile maxime pentru sezon pe teritoriul țării în toată perioada de observații. La SM Comrat și Ceadîr-Lunga au căzut 222-224 mm (210-225% din normă), ceea ce în aceste puncte se semnalează  a doua oară în toată perioada de observații pe parcursul sezonului de toamnă.

Deosebit de multe precipitații au căzut în luna septembrie. Suma lor în această lună a constituit  în fond 60-135 mm (135-320% din norma lunară). La SM  Comrat  cantitatea  lunară a precipitațiilor  a  atins  168 mm (480% din norma lunară), la SM Ceadîr-Lunga  166 mm (370% din norma lunară), ceea ce se semnalează în aceste puncte în luna septembrie pentru prima dată în toată perioada de observații. Cea mai mare cantitate de precipitații a căzut la SM Cahul – 288 mm (55% din norma anuală), ceea ce depășește cantitatea maximă lunară cu 80 mm înregistrată anterior în acest punct pentru toată perioada de observații.

În sezonul menționat s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice și ploi de lungă durată. Astfel, pe 13 septembrie la SM Briceni, Rîbnița, Comrat, PAM Rezina, Orhei  în timp de 12 ore au căzut între 50 și 77 mm. La SM Cahul în 12 ore s-au acumulat 172 mm, ceea ce se semnalează  pe teritoriului țării a doua oară în toată perioada de observații. Totodată, la SM Cahul suma de precipitaţii acumulată în 3 zile (11-13 septembrie)  a constituit 246 mm, ceea ce se semnalează, de asemenea, a doua oară în toată perioada de observații.

Ploile puternice căzute pe parcursul lunii septembrie, izolat cu oraje și intensificări ale vîntului de pînă la 23 m/s, au cauzat vătămarea culturilor agricole, daune materiale economiei naționale și deconectarea energiei electrice.

Primul înveliş de zăpadă s-a observat pe 26-27 noiembrie doar în raioanele extreme de nord ale ţării, dar grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 1 cm.

Comparativ cu toamna anului 2012, acest sezon a fost cu 1,0-1,5ºC mai rece şi cu mai multe precipitaţii (cu diferență de 20-150 mm). Analog după regimul termic este anul 2010.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor, însă aceste condiţii meteorologice au fost mai puţin favorabile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă în termeni optimi. Ploile frecvente şi puternice din luna septembrie au cauzat umezirea intensivă a stratului superior al solului, fapt ce a stopat prelucrarea acestuia şi a reţinut procesul de semănare a culturilor de toamnă. Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

În decursul lunii septembrie condițiile meteorologice au fost în general satisfăcătoare pentru formarea roadei culturilor agricole. Ploile căzute în a doua jumătate a lunii septembrie au completat rezervele de umezeală productivă în sol. Cu toate acestea, vremea ploioasă a reținut semănatul culturilor de toamnă și a fost mai puțin favorabilă pentru acumularea zahărului la struguri. Regimul termic scăzut, observat în ultima pentadă a lunii, a întrerupt vegetația activă a culturilor agricole cu 1-2 săptămîni mai devreme de termenele obișnuite.

În gospodăriile, unde semănatul culturilor de toamnă s-a efectuat în a doua jumătate a lunii septembrie, la grîul de toamnă s-a semnalat fazele încolțirea semințelor și răsărirea, la rapița de toamnă – prima frunză adevărată.

La situația din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile  destinate  pentru semănatul  culturilor  de  toamnă  au constituit 20-45 mm  (100-225%  din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 75-205 mm (85-205% din normă).

Pe parcursul lunii gospodăriile țării au recoltat floarea-soarelui, porumbul, sfecla de zahăr, culturile legumicole, pomicole și strugurii. Unele gospodării au efectuat semănatul culturilor de toamnă – în termene apropiate de cele optimale (20 septembrie-10 octombrie).

La situația din 28 septembrie rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit 60-180 mm (80-200% din normă).

Regimul termic scăzut, înghețurile la suprafața solului și izolat în aer, semnalate în prima decadă a lunii octombrie, au creat condiții mai puțin favorabile pentru răsărirea culturilor de toamnă. Însă în restul zilelor condițiile meteorologice au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, precum şi pentru finalizarea recoltării roadei.

La semănăturile cu grîu de toamnă pe parcursul lunii octombrie s-au semnalat fazele: încolţirea seminţelor, răsărirea şi apariţia frunzei a treia. Spre sfîrșitul lunii la semănăturile timpurii s-a semnalat înfrăţirea.  La rapița de toamnă s-au semnalat în fond fazele prima și a treia frunză adevărată. Dezvoltarea culturilor de toamnă în anul curent în fond a avut loc cu întîrziere de 2-3 săptămînii faţă de termenii obişnuiţi.

La situația din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grîu de toamnă pe 80% din teritoriu au constituit 17-35 mm (75-140% din normă), în rest – 10-15 mm (50-65% din normă). Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de  1  m au constituit în fond 80-175 mm (80-155% din normă), izolat – 55-70 mm (55-65% din norma).

În decursul lunii octombrie gospodăriile țării au continuat recoltarea culturilor pomicole și strugurilor. Condițiile meteorologice au fost favorabile pentru finalizarea lucrărilor de recoltare. În a doua jumătatea a lunii octombrie în plantaţiile pomicole şi viţa de vie s-a semnalat căderea frunzelor în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie.

La situația din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit în fond 75-160 mm (80-140% din normă), în unele raioane – 40-60 mm (50-70% din normă). 

Sfîrșitul perioadei de vegetaţie activă a culturilor agricole (trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10°C în direcţia scăderii ei) s-a semnalat în intervalul 11-13 noiembrie, fiind în fond cu o lună mai tîrziu de termenii obișnuiți și se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.

Condițiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii noiembrie au fost favorabile pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă. În ultimele 5 zile ale lunii din cauza regimului termic scăzut, culturile de toamnă au vegetat slab doar în orele diurne.

În decursul lunii noiembrie la semănăturile cu grîu de toamnă s-a semnalat fazele frunza a treia și înfrățirea, la semănăturile tîrzii – încolțirea semințelor și răsărirea. Spre sfîrșitul lunii pe o mare parte a teritoriului țării semănăturile de toamnă s-au aflat în fazele înfrățirea și frunza a treia.

Către sfîrșitul lunii înălțimea plantelor a variat între 10-25 cm, în dependență de faza de dezvoltare. Numărul de plante pe 1m² a constituit în fond 250-650, iar numărul tulpinilor – 400-1145. La plantele stufoase s-au format în medie 1-3 tulpini.

La situația din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu grîu de toamnă au constituit 25-45 mm (85-155% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 95-200 mm (90-160% din normă).

La plantaţiile pomicole şi viţa de vie în o mare parte a lunii noiembrie a continuat  căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile multianuale şi viţa de vie.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5ºС în direcția scăderii ei, fenomen ce caracterizează întreruperea vegetației plantațiilor multianuale, s-a semnalat pe 26 noiembrie (cu 10-20 zile mai tîrziu față de termenii obișnuiți).

La situația din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit în fond 100-185 mm (105-165% din normă). 

Şef CMC     T. Bugaeva

 Şef CMA     T. Mironova