Toamna anului 2012 a fost anomal de caldă şi izolat cu deficit de precipitaţii. Vremea anomal de caldă și cu deficit semnificativ de precipitații, care s-a semnalat pe parcursul verii pe întreg teritoriul țării, s-a menținut pînă la sfîrșitul lunii septembrie.

Din punct de vedere meteorologic, pe teritoriul ţării toamna s-a instalat pe 5-8 octombrie, odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15°C în direcţia scăderii ei. Acest fenomen a avut loc cu 15-25 de zile  mai  tîrziu de  termenele obişnuite, fapt înregistrat în medie o dată în 5-15 ani.

Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu +10,9..+13,6ºС, depășind norma cu 2,2-3,0ºС și fiind semnalată a doua oară în ultimii 50 de ani. Temperatura  maximă  a  aerului  pe  parcursul  sezonului  a  urcat  pînă  la +33ºC (SM Fălești, septembrie), ceea ce în această perioadă  se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -5ºC (SM Bălţi, Bravicea, Bălțata, Tiraspol, noiembrie).

Primele îngheţuri s-au semnalat pe 10 octombrie. Intensitatea lor în aer și  la suprafaţa solului a avut valori de pînă la 0ºС (SM "Codrii", Tiraspol), la înălţimea de 2 cm – de pînă la -3ºС (SM Bălțata, Comrat).

Cantitatea  precipitaţiilor căzute  pe  parcursul  sezonului  pe  60% din teritoriul ţării a constituit 90-140 mm (80-120% din normă), izolat suma lor a atins 155-170 mm (135-150% din normă). Însă  pe 30% din teritoriu s-a semnalat deficit de precipitaţii – au căzut 60-85 mm (50-75% din normă).

În sezonul menționat s-a semnalat un caz de fenomen meteorologic stihiinic sub formă de ploaie puternică (Ștefan-Vodă, septembrie). De asemenea, s-au observat următoarele fenomene: ceaţă, oraje, depuneri de chiciură şi polei, intensificări ale vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 23 m/s (SM Briceni).

Comparativ cu toamna anului 2011, acest sezon a fost cu 1,5-2,5ºC mai caldă şi cu mai multe precipitaţii (cu diferență de 30-100 mm). Analogi după regimul termic sunt anii 1923 și 1967.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în această toamnă au fost, în general, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor. Totodată, deficitul de precipitaţii a creat condiţii mai puţin favorabile pentru creşterea rădăcinii principale la sfecla de zahăr. Din cauza rezervelor foarte scăzute de umezeală productivă în sol, observate pe cea mai mare parte a teritoriului ţării, s-au creat, de asemenea, condiţii nefavorabile pentru efectuarea lucrărilor de pregătire a terenurilor şi semănatul culturilor cerealiere de toamnă în termene optimale.

Unele gospodării au început semănatul grîului de toamnă şi a rapiţei de toamnă în prima jumătate a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în a doua jumătate a lunii septembrie – prima jumătate a lunii octombrie.

Ploile căzute în jumătatea a doua a lunii au completat rezervele de umezeală productivă în straturile superioare ale solului şi au îmbunătăţit condiţiile pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă.  

La sfîrșitul lunii, în gospodăriile unde semănatul culturilor de toamnă s-a efectuat la începutul ei, la grîul de toamnă s-a semnalat răsărirea – frunza a treia, la rapiţa de toamnă – prima - a treia frunză adevărată. Pe semănăturile mai tîrzii cu grîu de toamnă s-a observat faza de încolţire a boabelor, pe cele cu rapiţă de toamnă – răsărirea.

La situaţia din 28 septembrie a.c., pe semănăturile de toamnă şi terenurile destinate pentru semănatul culturilor de toamnă rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe 75% din teritoriu au constituit 2-14 mm (10-70% din normă), în rest – 18-35 mm (75-150% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m, pe 75% din teritoriu rezervele de umezeală productivă au constituit 5-55 mm (5-70% din normă), în rest – 85-112 mm (75-125% din normă).

Pe parcursul lunii septembrie gospodăriile din ţară au finalizat recoltarea florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, culturilor pomicole, legumelor şi strugurilor.

La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale pe 80% din teritoriu au constituit 15-70 mm (20-55% din normă), în rest – 75-100 mm (85-120% din normă).

La începutul lunii octombrie, din cauza regimului termic înalt, deficitului semnificativ de precipitaţii şi rezervelor reduse de umezeală productivă în stratul arabil al solului, în cea mai mare parte a teritoriului ţării s-au menţinut condiţii nefavorabile pentru efectuarea semănatului, creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Ploile căzute în decada a doua a lunii au completat rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile de finalizare a semănatului, dar și de creştere şi dezvoltare a culturilor de toamnă. La rapiţa de toamnă pe parcursul lunii s-au semnalat fazele prima şi a treia frunză adevărată, pe semănăturile mai timpurii – creşterea tulpinii.

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă în jumătatea de sud a ţării au constituit 18-30 mm (80-155% din normă), în jumătatea de nord – 5-15 mm (20-75% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m, pe 70% din teritoriu rezervele de umezeală productivă  au constituit 5-65 mm (5-75% din normă), în rest – 75-125 mm (85-135% din normă).

În a doua jumătate a lunii octombrie, în plantaţiile pomicole şi la viţa de vie s-a semnalat căderea frunzelor (în termene apropiate de cele obişnuite). Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie.

La situaţia din 28 octombrie a.c., pe 70% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit 25-55 mm (25-70% din normă), în rest – 65-95 mm (80-115% din normă).

Sfîrșitul perioadei de vegetaţie activă a culturilor agricole (trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +10°C în direcţia scăderii ei) a avut loc pe 29 octombrie, cu 10-20 zile mai tîrziu faţă de termenele obişnuite - fapt semnalat  în medie o dată în 5-10 ani. 

Condiţiile meteorologice în prima jumătate a lunii noiembrie au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă. În jumătatea a doua a ei, din cauza regimului termic scăzut, culturile de toamnă au vegetat slab în orele diurne.

În decursul lunii la semănăturile cu grîu de toamnă s-au semnalat fazele frunza a treia – înfrăţirea, pe semănăturile mai tîrzii – răsărirea. Către sfîrşitul lunii, pe cea mai mare parte a teritoriului ţării semănăturile de toamnă s-au aflat în faza înfrăţirii, izolat, îndeosebi în raioanele de nord, s-au semnalat fazele frunza a treia şi răsărirea plantelor.

Către sfîrşitul lunii, în dependenţă de faza de dezvoltare, înălţimea plantelor a variat între 10-30 cm. La plantele înfrăţite s-au format în fond 1-3 tulpini. La rapiţa de toamnă pe parcursul lunii s-au observat fazele: prima, a treia frunză adevărată şi creşterea tulpinii.

La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă pe 80% din teritoriul ţării au constituit 20-40 mm (80-150% din normă), izolat în raioanele din nordul şi centrul ţării – 10-18 mm (40-70% din normă). În stratul de sol  cu  grosimea  de 1 m pe 60% din  teritoriu  rezervele de umezeală productivă au constituit 20-85 mm (15-75% din normă), în rest – 95-140 mm (85-140% din normă).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5°C în direcţia scăderii ei, fenomen ce caracterizează întreruperea vegetaţiei culturilor pomicole şi a viţei de vie, s-a semnalat pe 14-15 noiembrie, fiind în cea mai mare parte a teritoriului ţării în termene apropiate de cele obişnuite, iar în raioanele de nord înregistrîndu-se cu 5-8 zile mai tîrziu de termenele obişnuite.

În cea mai mare parte a lunii noiembrie, în plantaţiile pomicole şi la viţa de vie s-a semnalat căderea frunzelor. Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile multianuale şi viţa de vie.

La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale pe 55% din teritoriu au constituit 85-140 mm (90-150% din normă), în rest – 55-75 mm (50-60% din normă).

Şeful CMMC              T. Bugaeva

Şeful CMA                T.Mironova