Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

din  toamna anului 2010.

         Toamna anului 2010 a fost în general caldă şi cu precipitaţii. Tipul de toamnă al vremii (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei) pe o mare parte a teritoriului republicii s-a stabilit în 30 septembrie, în raioanele de nord pe 18-19 septembrie, fiind cu 7 zile mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi şi s-a menţinut pînă la sfîrşitul lunii noiembrie.

         Temperatura medie a aerului în teritoriu pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit în teritoriu 9,3-12,3ºC căldură, fiind cu 1,0-1,7ºC mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 5-10 ani. Însă repartiţia temperaturii medii lunare a aerului în decursul toamnei a fost neobişnuită pentru sezonul menţionat. Pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale temperatura medie lunară a aerului în luna octombrie a fost mai scăzută faţă de luna noiembrie (cu 2-3ºC). În luna noiembrie s-a semnalat vreme anomal de caldă. Temperatura medie lunară a aerului în această lună a constituit pe teritoriul republicii 8,2-11,1ºС căldură, fiind cu 5,8-7,0ºС mai ridicată faţă de norma şi se înregistrează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura maximă a aerului a urcat pe parcursul sezonului pînă la 29ºC (SM Dubăsari, septembrie), iar cea minimă a scăzut pînă la 7ºC frig (SM Bălţi, octombrie).

            Primele îngheţuri în aer (cu intensitatea de 1ºС frig) şi la suprafaţa solului (cu intensitatea de 2ºСfrig) s-au semnalat pe 3 octombrie (SM Bălţi). În perioada menţionată îngheţurile în aer s-au înregistrat cu 9 zile mai devreme, iar la suprafaţa solului cu 2 zile mai tîrziu, faţă de termenii obişnuiţi.

            Cantitatea  precipitaţiilor  căzute în  teritoriu  pe parcursul  sezonului, în fond,  a constituit 110-193 mm, sau 105-170% din normă.

            Primul înveliş de zăpadă s-a semnalat în jumatatea de nord a republicii pe 27-28 noiembrie, grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 5 cm (SM Făleşti, Bravicea, Corneşti).

Pe parcursul sezonului de toamnă izolat s-au semnalat ceţuri, oraje, depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de pînă la 20 mm (SM Bravicea),  intensificări  ale  vitezei  vîntului cu aspect de vijelie de pînă la 23 m/s (SM Soroca).

            Fenomene hidrometeorologice stihinice nu s-au semnalat.

            Comparativ cu toamna anului 2009, acest sezon a fost cu 0,5-1,2ºC mai rece şi cu precipitaţii considerabil mai multe (cu 40-110 mm). Analog după regimul termic este a. 2008, după regimul de precipitaţii – a. 2007.

            Conform datelor observaţiilor agrometeorologice condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi a strugurilor, însă aceste condiţii meteorologice au fost mai puţin favorabile pentru efectuarea semănatutui culturilor de toamnă.

Producătorii agricoli din jumătatea de sud a ţării au început semănatul culturilor de toamnă în a doua jumătate a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Ploile frecvente şi puternice din luna octombrie au cauzat umezirea intensivă a stratului superior al solului, fapt ce a stopat prelucrarea acestuia şi a reţinut procesul de semănare a culturilor de toamnă.  Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

            Condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor din luna septembrie au fost favorabile pentru acumularea zahărului în struguri şi sfecla de zahăr. Pe parcursul lunii septembrie gospodăriile agricole din republica au efectuat recoltarea florii-soarelui, porumbului, sfeclei de zahăr, fructelor şi legumelor, strugurilor. De asemenea, unele gospodării agricole au efectuat semănatul culturilor de toamnă în termeni apropiaţi de cei optimali.

            Către sfîrşitul lunii septembrie în semănăturile timpurii cu grîu de toamnă s-a semnalat încolţirea seminţelor - răsărirea, la rapiţă – răsărirea. La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă şi în cele destinate pentru semănatul lor au constituit, în fond, 20-40 mm (95-195% din normă), izolat – 10-15 mm  (55-70% din normă),  în  stratul  de  sol  cu   grosimea  de 1 m, respectiv  85-175 mm (95-175% din normă) şi 55-70 mm (65-75% din normă).

            La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale au constituit, în fond, 70-150 mm (80-150% din normă), izolat – 35-60 mm (50-60% din normă).

            Sfîrşitului perioadei cu vegetaţie activă a culturilor agricole (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoare de 10°C în direcţia scăderii ei) s-a semnalat pe teritoriul ţării în întervalul 1-4 octombrie, fiind cu 7-17 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi.

            Condiţiile meteorologice în o mare parte a lunii octombrie au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, finisarea recoltăriii culturilor agricole tîrzii, de asemenea, pentru efectuarea semănatului culturilor de toamnă.

            În semănăturile cu grîu de toamnă pe parcursul lunii s-a semnalat fazele: încolţirea seminţelor; răsărirea; apariţia frunzei a treia. Către sfîrşitul lunii la semănăturile timpurii a început înfrăţirea. Dezvoltarea culturilor de toamnă în anul curent a avut loc, în fond, cu întîrziere de o lună faţă de termenii obişnuiţi, din cauza semănatului în termeni tardivi. Pentru culturile de toamnă semănate în termeni tîrzii există riscul ca ele vor intra în iarna insuficient de dezvoltate şi este posibilă distrugerea lor de către temperaturile joase din perioada de iarnă.

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit 20-55 mm (95-275% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 85-185 mm (95-200% din normă).

          În plantaţiile pomicole şi viţă de vie în jumătatea a doua a lunii octombrie  s-a semnalat căderea în masă a frunzelor, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile de maturizare a lemnului la plantaţiile pomicole şi viţă de vie au fost favorabile.

            Pe 28 octombrie a.c. rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m în terenurile cu culturi multianuale au constituit 70-145 mm (85-160% din normă).

Regimul termic înalt în o mare parte a lunii noiembrie a creat condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea accelerată a culturilor de toamnă. Datorită regimului termic scăzut în ultimele 5 zile ale lunii in raioanele din nordul şi centrul republicii a avut loc intreruperea vegetaţiei culturilor de toamna, în restul teritorului ele au vegetat slab.

            Pe parcursul lunii noiembrie în semănaturile cu grîu de toamnă s-a semnalat fazele  formarea frunzei a treia şi înfrăţirea, în semănăturile tîrzii – răsărirea plantelor. La situaţia din 30 noiembrie a.c în o mare parte a semănaturilor cu culturi de toamnă s-a semnalat faza de înfrăţire a plantelor, izolat -  formarea frunzei a treia. Înălţimea plantelor, în dependenţă de faza de dezvoltare, a variat între 10 şi 23cm. Numărul de plante pe 1m² a constituit în fond  280-635. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1,5-3,0 tulpini.

            La situaţia din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit 30-50 mm (105-175% din normă), în stratul de sol cu grosimea de 1 m – 105-205 mm (100-165% din normă).

            Condiţiile meteorologice dîn prima jumătate a lunii au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la plantaţiile multianuale şi viţă de vie. Pe 25-26 noiembrie, din cauza regimului termic scăzut, coacerea lemnului la plantaţiile multianuale a încetat (cu 15-25 zile mai tîrziu faţa de termenii obişnuiţi).

Şef CMşiPC                    T. Bugaeva

 Şef CPA                        T. Mironova