Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

ale toamnei anului 2007 în Republica Moldova.

Toamna anului 2007 după regimul termic a fost obişnuită şi cu precipitaţii. Tipul de toamnă al vremii s-a stabilit pe teritoriul republicii în 4-6 octombrie (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei), fiind cu 14-21 zile mai tîrziu faţă de data medie multianuală.

Temperatura medie a aerului în teritoriu pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit 8-11ºC căldură, fiind aproape de normă. Temperatura maximă a aerului a urcat pînă la 31ºC (Tiraspol, septembrie), iar cea minimă a scăzut pînă la 9ºC frig (Bălţi, noiembrie).

În 22-23 septembrie s-au semnalat primеle îngheţuri la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului cu intensitatea de 0-2°C frig (SM Soroca, Camenca, Bălţi, Bălţata), cea ce se semnalează o dată în 5 ani. Primеle îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului s-au semnalat în 10 octombrie. Intensitatea lor în aer a constituit 1ºС frig (Bălţi), la suprafaţa solului – 0-3ºС frig (Camenca, Bălţi, Bravicea, Codrii, Bălţata).

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului în teritoriu a constituit 125-200 mm, sau 100-190% din normă.

Prima zăpadă în acest sezon a căzut pe 11 noiembrie în raioanele de sud ale republicii. Stratul de zăpadă s-a menţinut izolat pînă la 15 noiembrie, grosimea lui a constituînd 1-12 cm. În afară de aceasta, strat de zăpadă s-a observat izolat pe teritoriul republicii de la 27 pînă la 30 noiembrie, dar grosimea lui a fost foarte mică (mai puţin de 1cm)

Pe parcursul sezonului de toamnă s-au semnalat ceţuri, oraje, grindină, intensificări violente ale vitezei vîntului de pînă la 25 m/s (Cahul), depuneri de polei (Tiraspol) şi de lapoviţă (Corneşti, Ştefan Vodă), pe drumuri gheţuş.

În 12 septembrie s-a semnalat un fenomen hidrometeorologic stihinic – ploaie torenţială intensivă (Rîbniţa, Rezina), cînd în timp de 7-11 ore au căzut 63-78mm de precipitaţii, în rezultatul cărora au fost aduse daune unor gospodării.

Comparativ cu toamna anului 2006, acest sezon a fost cu 1,5-2,0ºC mai răcoros, precipitaţii au căzut semnificativ mai multe (cu 30-140 mm). Un regim termic asemănător a fost semnalat în a. 2001.

Conform datelor observaţiilor agrometeorologice condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea culturilor leguminoase, pomicole şi a strugurilor, precum şi pentru efectuarea semănatutui culturilor de toamnă.

Producătorii agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în a doua jumătate a lunii septembrie (termenii optimi pentru semănat fiind 5-20 septembrie). Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

Luna septembrie condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor au fost favorabile pentru acumularea zahărului în struguri şi sfecla de zahăr şi recoltarea recoltei culturilor agricole. Pe terenurile semănate cu grîu de toamnă în a doua jumătate a lunii septembrie, către sfîrşitul lunii s-a semnalat încolţirea seminţelor şi răsărirea.

La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă şi pe terenurile pregătite pentru semănat, în o mare parte a teritoriului republicii au fost bune şi au constituit, în fond, 15-30 mm (80-130% din normă), în unele raioane, îndeosebi din centrul şi sudul republicii, unde s-a semnalat insuficienţă de precipitaţii, rezervele de umezeală productivă au fost scăzute şi au constituit  doar 2-10 mm (10-60 % din normă).

În plantaţiile multianuale rezervele de umezeală productivă în stratul de sol de un metru către sfîrşitul lunii septembrie au constituit 60-105 mm (70-120 % din normă), izolat, unde s-a semnalat insuficienţă de precipitaţii, rezervele de umezeală productivă au fost joase şi au constituit 10-40 mm (10-40 % din normă).

Sfîrşitul perioadei vegetaţiei active a culturilor agricole (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului  prin  10°C în direcţia scăderii ei) pe teritoriul  republicii s-a semnalat  în intervalul 7-14 octombrie,  în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi.

În luna octombrie pe o mare parte a teritoriului republicii la grîul de toamnă s-a semnalat fazele formarea frunzei a treia – începutul înfrăţirii (cu 2-3 săptămîni  mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi), pe terenurile semănate tîrziu s-a semnalat încolţirea seminţelor – răsărirea. În plantaţiile pomicole şi cele viticole în  luna octombrie s-a înregistrat căderea  frunzelor, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor din luna octombrie au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi coardele viţei de vie.

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de 5°C în direcţia scăderii ei s-a înregistrat pe 5 noiembrie,   în raioanele centrale şi de sud ale republicii fiind cu 5-10 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi, în raioanele de nord – în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, ceea ce a condiţionat întreruperea vegetaţiei culturilor multianuale.

În luna noiembrie, din cauza regimului de temperatură scăzut în jumătatea de nord a republicii pe 5 noiembrie s-a înregistrat întreruperea vegetaţiei culturilor de toamnă, în majoritatea raioanelor centrale şi de sud ale republicii pe 17 noiembrie. În unele zile din decada a treia a lunii noiembrie culturile de toamnă au vegetat slab îndeosebi în jumătatea de sud a republicii.   

În rezultatul monitoringului agrometeorologic, efectuat de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, s-a stabilit că la momentul întreruperii vegetaţiei (5-17 noiembrie) pe 75% din suprafeţele cu grîu de toamnă s-a înregistrat fazele formarea frunzei a treia – înfrăţirea, pe suprafeţele semănate în termeni tîrzii s-a semnalat încolţirea seminţelor – răsărirea. Dezvoltarea culturilor de toamnă în acest an a avut loc cu întîrziere de 2-3 săptămîni faţă de termenii obişnuiţi.

Numărul de plante în semănăturile cu grîu de toamnă a constituit în fond 360-700 pe 1m². Înălţimea plantelor a variat de la 10 pînă la 30 cm, în dependenţă de faza de dezvoltare. Starea semănăturilor este îndeosebi bună.

Pe parcursul lunii noiembrie  temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire (3 cm) la culturile de toamnă a scăzut pînă la 0-5°C frig, fiind mult mai ridicată faţă de valoarea critică (-15°C).

La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au fost bune pentru această perioadă de timp şi au constituit, în fond, 35-50mm (150-240% din normă),  izolat în raioanele centrale şi de sud ale republicii ele au constituit 20-30mm (120-140% din normă), în stratul de sol de un metru, corespunzător – 120-205mm (140-240 % din normă) şi 75-110 mm (90-120 % din normă).

În plantaţiile multianuale rezervele de umezeală productivă în stratul de sol de un metru, la situaţia din 18 noiembrie a.c., au constituit, în fond,  90-185 mm (120-195 % din normă), izolat în unele raioane de sud – 55-75 mm (45-60 % din normă).

                                 Şeful CMşiCP                           T. Bugaeva

                                 Şeful CAP                                T. Mironova