Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

ale toamnei anului 2006 în Republica Moldova.

         În anul curent vremea de toamnă s-a stabilit pe teritoriul republicii pe 6-7 octombrie, fiind cu 15-25 zile mai tîrziu faţă de media multianuală.

         Toamna anului 2006 a fost caldă şi în general cu deficit mare de precipitaţii, în deosebi pe parcursul lunilor octombrie-noiembrie.        

         Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă a constituit în teritoriu 10-12ºC căldură, depăşind norma cu 1,5-2ºС, ceea ce în raioanele de nord se semnalează o dată în 20 ani, iar în cele centrale şi de sud – o dată în 10 ani.Temperatura maximă a aerului a urcat pînă la 27-33ºC (octombrie). Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 3-8ºC frig (octombrie).

         Primеle îngheţuri în aer s-au semnalat pe 17-18 octombrie, izolat intensitatea lor a constituit 6-8ºС frig, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20 ani.

         Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursului sezonului de toamnă a constituit, în fond, 50-90 mm, sau 50-70% din normă.

         Pe 5 noiembrie pe o mare parte a teritoriului republicii (cu excepţia raioanelor de sud) s-a semnalat stratul de zăpadă cu grosimea de 1-3 cm.

         Pe parcursul sezonului de toamnă fenomene meteorologice stihinice nu s-au semnalat.

         Comparativ cu toamna anului 2005, acest sezon a fost cu 0,5-1,0ºC mai cald şi asemănător după cantitatea de precipitaţii căzute.

        Conform datelor observaţiilor agrometeorologice, condiţiile vremii în majoritatea zilelor din prima jumătate a toamnei au fost, în fond, favorabile pentru coacerea legumelor, fructelor şi strugurilor, de asemenea, pentru efectuarea semănatului  culturilor de toamnă, încolţirea şi răsărirea lor.

         În a doua jumătate a toamnei din cauza deficitului de precipitaţii condiţiile dezvoltării culturilor de toamnă, în unele raioane ale republicii, au fost mai puţin favorabile. Coacerea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie pe parcursul toamnei s-a desfăşurat  în condiţii favorabile.

         În luna septembrie pe teritoriul republicii s-a semnalat, în fond, vreme caldă cu precipitaţii. 

         Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii pe teritoriul republicii  a fost cu 0,5-1,5^oC mai ridicată faţă de normă  (norma 14,2-16,7 ^oC) şi a constituit 15,5-17,5^oC căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 25-30^oC căldură, iar cea minimă a scăzut pînă la 3-9^oC căldură.

         Pe parcursul lunii precipitaţiile au căzut neuniform. Cantitatea lor esenţială a căzut în a doua jumătate a lunii septembrie. Suma precipitaţiilor pe parcursul lunii în jumătatea de nord a republicii, în fond, a constituit 15-25 mm (35-65% din normă), în majoritatea raioanelor  centrale şi de sud – 35-65 mm (85-165% din normă).

        Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii septembrie au fost favorabile pentru acumularea zahărului în struguri şi sfecla de zahăr, efectuarea semănatului culturilor de toamnă şi recoltarea culturilor agricole.

        Pe terenurile, unde grîul de toamnă a fost semănat în a doua jumătate a lunii septembrie, spre sfîrşitul lunii s-a semnalat încolţirea seminţelor şi răsărirea plantulelor.

Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile destinate grîului de toamnă la situaţia din 28 septembrie a.c., în fond, au constituit 20-35mm (100-150% din normă), izolat în raioanele de nord ale republicii din cauza insuficienţei de precipitaţii ele au fost joase şi au constituit – 3-6mm (15-30% din normă).

         În luna octombrie pe teritoriul republicii s-a semnalat  vreme predominant caldă cu precipitaţii.Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii pe teritoriul republicii a fost mai ridicată faţă de normă cu 1-2^oC (norma 8,0-10,5 ^oC) şi a constituit 10,5-12,5^oC căldură.Temperatura maximă a aerului a urcat în teritoriu pînă la 27-33^oC căldură. În unele puncte a atins valorile absolute a lunii octombrie (Camenca) sau a depăşit-o cu 3 ^oC (Făleşti). Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 3-8^oC frig, în unele puncte s-a apropiat de valorile absolute a lunii octombrie (8-11^oC frig). Îngheţuri în aer cu asemenea intensitate pe teritoriul republicii sînt posibile pentru perioada dată în medie o dată în 20 ani. Temperatura minimă la suprafaţa solului a scăzut pînă la 4-10 ^oC frig, la înălţimea de 2 cm – pînă la 5-11^oC frig.

        Sfîrşitul vegetaţiei active a culturilor agricole (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 10^oC în direcţia scăderii ei), s-a semnalat în raioanele de nord ale republicii la 11 octombrie (în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi), în raioanele de sud şi centrale la 27-28 octombrie, fiind cu 8-10 zile mai tîrziu de termenii obişnuiţi.

Suma precipitaţiilor pe parcursul lunii octombrie pe o mare parte a teritoriului republicii, în fond, a constituit 15-30 mm (45-85% din normă), izolat în jumătatea de sud a republicii – 5-10 mm (20-35% din normă).

        Condiţiile meteorologice în cea mai mare parte a lunii octombrie au fost favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, recoltarea culturilor agricole tîrzii, precum şi pentru finisarea semănatului culturilor de toamnă.

Îngheţuri în aer pînă la 3-8ºC frig, ce s-au semnalat la 18-19 octombrie, izolat au provocat vătămarea roadei nerecoltate de legume şi struguri.

        Către sfîrşitul lunii octombrie, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în republică culturile de toamnă au fost semănate pe 90% din terenurile planificate.

        Conform situaţiei din 30 octombrie pe 60% din terenurile cu grîu de toamnă s-a semnalat înfrăţirea şi formarea frunzei a treia (cu 1-2 săptămîni mai tîrziu de termenii obişnuiţi), pe terenurile semănate în termeni tîrzii (30% din terenuri) s-au semnalat fazele încolţire – răsărire.

        Rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă la situaţia din 28 octombrie a.c., au fost, în fond, bune şi au constituit 15-30 mm (75-160 % din normă), izolat în unele raioane centrale şi de sud ale republicii ele au fost scăzute şi au constituit 3-13mm (15-55% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru ele s-au egalat corespunzător cu 70-155mm (75-145% din normă) şi 40-55mm (35-55% din normă).

         În cea mai mare parte a lunii noiembrie pe teritoriul republicii s-a menţinut vreme  mai caldă, ca de obicei, cu precipitaţii neînsemnate.  Temperatura medie a aerului a fost mai ridicată faţă de normă  cu 1-2^oC şi a constituit 5-7^oC căldură. Temperatura maximă a aerului pe teritoriul republicii a urcat pînă la 15-19^oC căldură, iar cea  minimă  a scăzut pînă la 4-8^oC frig.

        Precipitaţii în fond au căzut în prima jumătate a lunii. Suma precipitaţiilor pe parcursul lunii noiembrie a constituit, în fond, 5-10 mm sau 10-25% din normă, ce se semnalează în medie o dată în 7-15 ani. Izolat pe teritoriul republicii cantitatea lor  a fost egală cu 15-20 mm   (30-50% din normă), ce se semnalează în medie o dată în 5 ani.

        Condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor lunii noiembrie au fost satisfăcătoare pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, coacerea lemnului la culturile pomicole şi viţei de vie.

         Către sfîrşitul lunii pe 75% din suprafeţele cercetate la grîul de toamnă a continuat înfrăţirea, pe terenurile semănate în termeni tîrzii  (25%) a continuat formarea frunzei a treia, s-a semnalat formarea rădăcinelor secundare. Înălţimea plantelor la sfîrşitul decadei a constituit, în fond, 15-25cm, la semănăturile tîrzii – 5-10cm. La plantele înfrăţite s-au format, în fond, 1-3 lăstari laterali. Starea culturilor de toamnă este preponderent bună.

       Conform situaţiei din 28 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă pe terenurile cu culruri de toamnă au fost, în fond, satisfăcătoare şi au constituit în stratul arabil al solului 20-35mm, izolat 5-15mm, iar în stratul de sol cu grosimea de un metru – 90-160mm, izolat în raioanele centrale şi de sud – 30-65 mm.

                                 Şeful CMşiCP                           T. Bugaeva

                                 Şeful CAP                                T. Mironova