Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice

ale toamnei anului 2008.

           Toamna anului 2008 a fost mai caldă decît in mod obişnuit şi cu precipitaţii. Tipul de toamnă al vremii s-a stabilit pe teritoriul republicii în 13 septembrie (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 15°C în direcţia scăderii ei), fiind în raioanele centrale şi de sud cu 7 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi, iar în raioanele de nord – în limitele normei.

             Temperatura medie a aerului în teritoriu pe parcursul sezonului de toamnă (septembrie-noiembrie) a constituit 9,4-11,7ºC căldură, fiind cu 0,6-1,1ºC mai ridicată faţă de normă. Temperatura maximă a aerului a urcat pînă la 34ºC (SM Camenca, Dubăsari, Tiraspol-septembrie), iar cea minimă a scăzut pînă la 8ºC frig (SM Bălţi, Bălţata-noiembrie).

              Primåle îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului s-au semnalat în 10 octombrie. Intensitatea lor corespunzător a constituit 0ºC (SM Camenca) şi 1-2ºC frig (SM Camenca, Bălţi, Rîbniţa, Bălţata).

             Cantitatea precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul sezonului în fond a constituit 95-  180 mm, sau 85-160% din normă. Cea mai mare cantitate zilnică a atins 120 mm (PM „Codrii-4”).

             În acest sezon stratul de zăpadă s-a semnalat izolat în decada a treia a lunii noiembrie şi a fost instabil. Grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 1 – 6 cm.

Pe parcursul sezonului de toamnă izolat s-au semnalat ceţuri, oraje, viscole, depuneri de chiciură şi polei, pe drumuri gheţuş, intensificări violente ale vitezei vîntului de pînă la 19 m/s.

             În 5 octombrie s-a semnalat un fenomen hidrometeorologic stihinic – ploaie torenţială     (PM „Codrii-2”, „Codrii-4”, „Codrii-6”), cînd în timp de 4 ore au căzut 103-120 mm de precipitaţii.

             Comparativ cu toamna anului 2007, acest sezon a fost cu 1ºC mai cald şi similar după cantitatea precipitaţiilor căzute . Un regim termic asemănător a fost semnalat în a. 2005.

              Conform datelor observaţiilor agrometeorologice condiţiile vremii în toamna respectivă au fost, în fond, favorabile pentru coacerea culturilor legumicole, pomicole şi a strugurilor, precum şi pentru efectuarea semănatutui culturilor de toamnă.

              Unii producători agricoli au început semănatul culturilor de toamnă în decada a treia a lunii septembrie. Semănatul în masă s-a efectuat în luna octombrie. Unele gospodării agricole au finisat lucrările de semănat la începutul lunii noiembrie.

              Condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor din luna septembrie au fost favorabile pentru acumularea zahărului în struguri şi sfecla de zahăr şi recoltarea culturilor agricole.

             La situaţia din 28 septembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă şi cele destinate  pentru semănatul lor, au constituit în fond – 25-40 mm (120-200% din normă), în stratul de sol cu grosimea de un metru în fond –100-190 mm (110-190% din normă).

            În plantaţiile multianuale rezervele de umezeală productivă în stratul de sol de un metru către sfîrşitul lunii septembrie au constituit 65-160 mm (80-195 % din normă).

             În luna octombrie pe o mare parte a teritoriului republicii la grîul de toamnă s-a semnalat fazele răsărirea şi formarea frunzei a treia, la semănăturile timpurii – înfrăţirea. Din cauza termenilor tîrzii de însemînţare dezvoltarea culturilor de toamnă are loc cu 3-4 săptămîni mai tărziu faţă de termenii obişnuiţi.  În plantaţiile pomicole şi cele viticole în  luna octombrie s-a înregistrat căderea  frunzelor, în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice în majoritatea zilelor din luna octombrie au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile pomicole şi viţa de vie.

             În o mare parte a lunii noiembrie condiţiile meteorologice au fost satisfăcătore pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă, finisarea vegetaţiei culturilor pomicole şi viţei de vie.

              Întreruperea vegetaţiei active a culturilor agricole (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de 10°C în direcţia scăderii ei), pe o mare parte a teritoriului republicii s-a semnalat pe data de 7 noiembrie (cu 20 de zile mai tîrziu ca de obicei), în raioanele extreme de nord ale republicii – pe 18 octombrie, fiind cu 10 zile mai tîrziu faţă de termenii obişnuiţi.

             În o mare parte a lunii noiembrie culturile de toamnă au vegetat slab. Către sfîrşitul decadei a doua a lunii noiembrie grîul de toamnă s-a aflat în fazele formarea frunzei a treia – începutul înfrăţirii. Pe suprafeţele semănate în termeni tîrzii s-a semnalat încolţirea seminţelor – răsărirea. Numărul de plante pe 1 m² a constituit în fond 290-555, numărul tulpinilor – 585-950. La plantele înfrăţite s-a format în fond 1–2 tulpini. Înălţimea plantelor către sfîrşitul decadei a variat de la 7 pînă la 26 cm în dependenţă de faza de dezvoltare. Starea semănăturilor este îndeosebi bună.

              La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă au constituit 20-35 mm (85-170% din normă), izolat – 10-15 mm (55-70 % din normă), în stratul de sol de un metru – 90-165 mm (95-180 % din normă), în unele raioane de sud ale republicii – 50-70 mm (50-80 % din normă).

              Trecerea temperaturii medii zilnice a aerului prin 5°C căldură în direcţia scăderii ei, ce caracterizează întreruperea vegetaţiei culturilor pomicole şi viţei de vie, s-a înregistrat pe 7-13 noiembrie (în termeni apropiaţi faţă de cei obişnuiţi).

             La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de un metru în plantaţiile multianuale au constituit 50-150 mm (50-100 % din normă).

             În 23 noiembrie scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pînă la valori negative a întrerupt vegetaţia culturilor de toamnă

            Către sfîrşitul lunii, odată cu creşterea temperaturii aerului în orele de zi mai sus de 5°C căldură, s-a semnalat vegetaţia slabă a culturilor de toamnă şi creşterea slabă a plantelor în lungime.

Şef CMşiPC                        T. Bugaeva

Şef CPA                             T. Mironov