Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2020-21

 

Sezonul de iarnă 2020-21 în Republica Moldova a fost predominant cald și cu precipitații. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0º, adică începutul şi sfârşitul iernii meteorologice, în acest sezon  nu s-a observat, ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani.

Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu -0,8..+2,2º, fiind cu 1,9-3,5º mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 5-15 ani.

 

     

 

Minima absolută a temperaturii aerului a constituit pe teritoriu -21º (ianuarie, SM Bălți), ceea ce se semnalează în medie o dată în 3 ani. Maxima absolută a atins +20º (februarie, SM Codrii, Bălțata, Chișinău, Comrat, Ceadâr-Lunga), ceea ce în această lună se semnalează în medie o dată în 15-20 ani.

Vreme foarte caldă s-a menținut în majoritatea zilelor a lunii decembrie, când  temperatura medie lunară a aerului cu 2,5-4,0C a depășit norma, ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani.

          Anomal de cald s-a semnalat și în prima decadă a lunii ianuarie, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 6,0-7,5º mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.

În decada a treia a lunii februarie temperatura medie a aerului a depășit norma cu 4,0-6,5º și se semnalează în medie o dată în 5-8 ani (fig. 1).

º

 

 

Fig.1 Temperatura medie decadică a aerului, SM Chișinău

 

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului a constituit pe teritoriu 90-155 mm (95-165%   din normă).

 

     

 

Cantitatea precipitaţiilor după regiunile:

      în nordul ţării au căzut 95-140 mm (105-165% din normă);

      în centrul ţării 105-155 mm (95-155% din normă);

      în sudul ţării 90-150 mm (95-150% din normă).

Condiții meteorologice complicate s-au observat pe 8-9 februarie: precipitații sub formă de lapoviță și zăpadă, depuneri de chiciură şi polei, pe drumuri gheţuș. În rezultatul pe cea mai mare parte a teritoriului  a provocat deteriorarea firelor de energie electrică și dificultăți de circulație rutieră.

Pe 8 februarie la SM Chișinău s-a semnalat fenomen meteorologic extrem sub formă de depuneri de polei cu diametrul de 23 mm.

Stratul de zăpadă s-a stabilit pe teritoriu de la 28 ianuarie și aproape pretutindeni (cu excepția unor  raioane din sudul țării) s-a menținut până la mijlocul lunii februarie. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 23 cm (ianuarie, SM Ștefan-Vodă). Spre sfârșitul lunii stratul de zăpadă pretutindeni s-a topit.

De asemenea pe parcursul sezonului de iarnă s-au înregistrat ceţuri, depuneri de chiciură şi polei, viscol, intensificări ale vântului de până la 21 m/s (SM Cornești) și pe drumuri gheţuş.

Comparativ cu iarna anului 2019-20, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 2-3ºC mai scăzută și precipitaţii au căzut mai multe (cu 40-80 mm). Sezon analog după regimul termic este 2017-18.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2020-2021 au fost satisfăcătoare.

Culturile de toamnă în o mare parte a perioadei de iarnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Culturile multianuale pe parcursul iernii de asemenea s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Din cauza regimului termic ridicat pe cea mai mare parte a teritoriului țării în unele perioade a lunii decembrie s-a semnalat vegetaţia slabă a culturilor de toamnă în orele diurne.

Învelişul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă în luna decembrie în fond nu s-a semnalat.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii decembrie a scăzut până la -1..-3ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice          (-15ºC).

În cea mai mare parte a lunii decembrie solul a fost dezghețat. La sfârșitul primei decade a lunii, izolat, preponderent în jumătatea de nord a țării, adâncimea de îngheț a solului a atins 2-12 cm.

La culturile de toamnă din cauza regimului termic ridicat la începutul lunii ianuarie s-a semnalat vegetație slabă în orele diurne. În decada a doua și a treia a lunii culturile de toamnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Plantaţiile multianuale pe parcursul lunii ianuarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Înveliș de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă pe cea mai mare parte a teritoriului țării s-a înregistrat la începutul decadei a doua a lunii ianuarie. Grosimea acestuia spre sfârșitul decadei a constituit în fond 1-6 cm, izolat învelișul de zăpadă a lipsit. La începutul decadei a treia stratul de zăpadă pretutindeni s-a topit și s-a stabilit din nou la sfârșitul lunii. Stratul de zăpadă la sfârșitul lunii s-a semnalat preponderent în centrul și sudul țării, grosimea acestuia pe terenurile cu culturi de toamnă a variat de la 3 până  la 20 cm.

Temperatura minimă a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) în decursul lunii ianuarie a scăzut până la -3..-7º, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).

La începutul lunii ianuarie pe teritoriul țării solul a fost în fond dezghețat. În restul zilelor adâncimea de îngheț a solului a variat de la 1 până la 10 cm, la mijlocul lunii adâncimea de îngheț a solului a atins 15-25 cm.

Culturile de toamnă în cea mai mare parte a lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat la sfârșitul lunii februarie s-a semnalat reluarea vegetației culturilor de toamnă, fiind în fond cu 3 săptămâni mai devreme față de termenii obișnuiți.

Învelișul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă s-a menținut în cea mai mare parte a lunii, preponderent în nordul și centrul țării, înălțimea acestuia a variat de la 1 până la 10 cm.

Temperatura minimă a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă                 (3 cm) în decursul lunii februarie a scăzut până la -1..-7º, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).

La începutul lunii februarie solul a fost înghețat doar în raioanele din nordul țării, adâncimea de îngheț a acestuia nu a depășit 4-8 cm. La sfârșitul decadei a doua solul pretutindeni a fost înghețat, adâncimea de îngheț a acestuia a constituit 10-24 cm. La sfârșitul lunii solului pretutindeni s-a dezghețat.

Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă în perioada iernatului, pe 22 februarie Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.

Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Doar local pieirea acestora a constituit 1-8%, fiind mai mică decât norma naturală (10%).

 

 

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef D               T. Mironova