Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2019-2020

Sezonul de iarnă 2019-2020 în Republica Moldova a fost anomal de cald şi în fond cu deficit de precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС, adică începutul şi sfârşitul iernii meteorologice, în acest sezon  nu s-a observat, ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani.

Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu +1,6..+3,3ºС, fiind cu 4,3-5,4ºС mai ridicată faţă de normă şi se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

Conform datelor SM Chişinău (perioada de observaţii 125 ani) temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit +3,1ºС (cu 5,2°С mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 1 în şirul anilor cu temperaturi medii  ridicate pentru sezonul de iarnă (Fig. 1).

ºС

 Fig.1 Şirul anilor cu temperaturi medii ridicate pentru sezonul de iarnă, SM Chişinău

Minima absolută a temperaturii aerului a constituit pe teritoriu -10ºС (decembrie, SM Bălţi, Bălţata, ianuarie, SM Briceni, Râbniţa, Bravicea, Bălţata). Maxima absolută în luna februarie a atins +20ºС (SM Făleşti, Bravicea, Dubăsari, Bălţata), ceea ce în această lună se semnalează în medie o dată în 20 ani.

În luna decembrie temperatura medie lunară a aerului cu 3,5-4,5°C a depăşit norma şi a constituit +2,2..+4,1ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 ani. Temperatura maximă a aerului a urcat în teritoriu până la +18ºС (18 decembrie, SM Codrii), ceea ce în această decadă se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Vreme foarte caldă s-a aemnalat şi în luna ianuarie. Temperatura medie lunară a aerului a constituit  +0,1..+1,5ºС, ceea ce cu 3,5-5,0ºС mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată la 7-10 ani.

Vreme anomal de caldă s-a menţinut precum şi în luna februarie. Temperatura medie lunară a aerului a fost în fond cu 5,5-6,5ºС mai ridicată faţă de normă şi a constituit +2,5..+4,9ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată la 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului pe 2 februarie a urcat  până la +18ºС (SM Tiraspol), ceea ce în această decadă se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

 Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 75% din teritoriu a constituit 40-65  mm (40-70% din normă), doar în unele raioane de nord au căzut 70-85 mm (80-95% din normă). Semnificativ deficit de precipitaţii s-a semnalat în luna ianuarie, când suma lunară a acestora nu a depăşit 3-10 mm (10-35% din norma lunară), ceea ce se semnalează pe teritoriu în medie o dată în 10-15 ani.

Condiţii meteorologice complicate s-au observat pe 5-6 februarie. Pretutindeni pe teritoriu în aceste zile s-au semnalat intensificări ale vântului de până la 15-23 m/s, pe cea mai mare parte a teritoriului au căzut precipitaţii puternice sub formă de ploaie, lapoviţă şi zăpadă, s-a stabilit stratul de zăpadă. În rezultatul vântului puternic au fost deteriorate firele de energie electrică. Zăpada căzută, viscolul şi gheţuşul pe drumuri au creat condiţii complicate pentru  traficul rutier.

Pe 24 februarie pe cea mai mare parte a teritoriului s-a semnalat intensificări ale vântului de până la 19-25 m/s, izolat – furtună de praf. În unele raioane viteza vântului a atins de 26-27 m/s (SM  Corneşti, Bălţata, Ştefan-Vodă, Comrat, Cahul), fiind se consideră fenomen meteorologic stihinic. În rezultatul vântului puternic s-a semnalat deteriorarea firelor de energie electrică, obiectelor economiei naţionale şi terenurilor agricole.

Stratul de zăpadă s-a observat izolat în unele zile a sezonului, grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 18 cm (decembrie, SM Corneşti).

De asemenea pe parcursul sezonului de iarnă s-au înregistrat ceaţă, oraje, grindină, depuneri de chiciură şi polei, viscol şi pe drumuri gheţuş.

Comparativ cu iarna anului 2018-19, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 3-4ºC mai ridicată şi în fond precipitaţii au căzut mai puţine (cu 40-100 mm). Sezon analog după regimul termic este 2006-07.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2019-20 au fost în fond satisfăcătoare.

Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în decursul perioadei de iarnă s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ.

Din cauza regimului termic ridicat pe cea mai mare parte a teritoriului ţării în decada a doua şi a treia a lunii decembrie în orele diurne s-a semnalat vegetaţia slabă a culturilor de toamnă. Culturile de toamnă s-au aflat în fond în fazele frunza a treia şi înfrăţirea. Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului la sfârşitul lunii decembrie până la +3ºС şi mai jos a întrerupt vegetaţia culturilor de toamnă pe cea mai mare parte a teritoriului ţării.

Învelişul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă în cea mai mare parte a lunii decembrie nu s-a semnalat. La sfârşitul lunii decembrie s-a stabilit înveliş de zăpadă pe o mare parte a teritoriului ţării. La situaţia din 31 decembrie învelişul de zăpadă pe terenuri cu culturi de toamnă a constituit 2-8 cm, în majoritatea raioanelor din sudul ţării învelişul de zăpadă s-a topit.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii decembrie a scăzut până la 0..-5ºC.

Cea mai mare parte a lunii decembrie solul a fost dezgheţat. La începutul lunii, preponderent în nordul ţării, adâncimea de îngheţ a solului a atins 1-10 cm, la sfârşitul lunii izolat în teritoriu a constituit 1-7 cm.

În decursul lunei ianuarie culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Stratul de zăpadă la sfârşitul primei decade a lunii ianuarie pe terenurile cu culturi de toamnă s-a semnalat doar în raioanele extreme din nordul ţării, grosimea lui a constituit 1-4 cm.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii ianuarie a scăzut până la -1..-5ºC, fiind  mult  mai  ridicată faţă  de  valorile  critice (-15ºC).

Adâncimea de îngheţ a solului în decursul lunii ianuarie în fond a variat între 1 şi 7 cm, în unele zile solul a fost dezgheţat. Doar izolat la începutul lunii solul a îngheţat până la 10-13 cm.

În majoritatea zilelor a lunii februarie culturile de toamnă şi culturile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă în februarie  în general nu s-a semnalat, doar în raioanele extreme din nordul ţării   la începutul lunii februarie înălţimea acestuia nu a depăşit 1 cm.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) la începutul lunii februarie a scăzut până la -1..-3ºC, fiind  mult  mai  ridicată faţă  de  valorile  critice (-15ºC).

În majoritatea zilelor din luna februarie solul a fost dezgheţat, doar la începutul lunii adâncimea de îngheţ a acestuia a variat între 2 şi 8 cm.

Din cauza regimului termic ridicat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă s-a semnalat la sfârşitul decadei a doua a lunii februarie, fiind în fond cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. La sfârşitul lunii culturile de toamnă s-au aflat în fond în faza înfrăţirii, izolat – frunza a treia. Înălţimea plantelor a constituit 10-20 cm. Numărul de plante pe 1m² în fond a constituit 320-480. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-2 tulpini.

În raioanele extreme din sudul ţării la sfârşitul lunii s-a semnalat umflarea şi desfacerea mugurilor la soiurile timpurii de cais, vişin şi cireş.

Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada iernatului, pe 18 februarie Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.

Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Izolat pieirea lor a constituit 2-6%, fiind mai mică decât norma naturală (10%). 

Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale nu s-a înregistrat pieirea mugurilor florali, doar local pieirea lor a constituit 3-6%, ce nu a depăşit norma naturală (15%).

Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la soiurile tehnice de viţă de vie în fond nu s-a observat, doar izolat pieirea lor a constituit 4-8%, fiind sub norma naturală (20%).

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef DМА               T. Mironova