Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2018-19

Sezonul de iarnă 2018-19 în Republica Moldova a fost cald şi cu precipitaţii. Începutul iernii meteorologice (trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС) s-a semnalat pe teritoriu  pe 17-22 noiembrie, fiind cu 10-20 zile mai devreme ca de obicei, iar sfârşitul acesteia – pe 28-29 ianuarie, fiind cu o lună mai devreme faţă de datele medii multianuale.

Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu -1.3..+0,4ºС, fiind cu 1,3-2,0ºС mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 3-5 ani.

Fig.1 Temperatura medie a aerului pentru  sezonul de iarnă, °С		Fig.2 Devierea de la normă a temperaturii medii a aerului pentru sezonul de iarnă, °С

Minima absolută a temperaturii aerului a constituit pe teritoriu -17ºС (decembrie, SM Tiraspol, ianuarie, SM Bravicea). Maxima absolută a atins +17ºС (februarie, SM Bălţi, Făleşti, Corneşti, Tiraspol, Ceadâr-Lunga).

Vreme foarte caldă a fost în luna februarie, când temperatura medie lunară a aerului cu 4-5°C a depăşit norma şi se semnalează în medie o dată la 5-8 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în  decada a doua, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 5-6ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată la 7-10 ani. Temperatura maximă a aerului pe 17 februarie a urcat  pînă la +16ºС (SM Făleşti, Bălţata, Tiraspol), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 10 ani.

 Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului a constituit pe teritoriu în fond 80-165 mm (80-160% din normă). Doar în unele raioane de sud au căzut 65-70 mm (70% din normă). Deosebit de multe precipitaţii au căzut în luna ianuarie, când suma lunară a acestora a constituit  în fond 50-85 mm (150-300% din norma lunară).

Fig.3 Cantitatea de precipitaţii pentru sezonul de iarnă, mm		Fig.4 Raportul faţă de normă a cantităţii de precipitaţii pentru sezonul de iarnă, %

    Fig.3 Cantitatea de precipitaţii pentru sezonul de iarnă, mm      Fig.4 Raportul faţă de normă a cantităţii de precipitaţii pentru sezonul de iarnă, %      

Stratul de zăpadă s-a menţinut pe teritoriu în cea mai mare parte a lunii decembrie şi în luna ianuarie, de asemenea în unele zile a lunii februarie. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 40 cm (ianuarie, SM Râbniţa).

Pe parcursul sezonului de iarnă s-au înregistrat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea  de precipitaţii de până la 20-35 mm în decursul de 12 ore (11 ianuarie, SM Codrii, Chişinău, PH Chişinău, r.Bîc, Leuşeni).

De asemenea s-au semnalat ceaţă, depuneri de chiciură şi polei, viscol, intensificări ale vântului de până la 24 m/s (decembrie, SM Leova), pe drumuri gheţuş.

Comparativ cu iarna anului 2017-18, temperatura medie a aerului în acest sezon a fost cu 0,5ºC mai ridicată şi izolat precipitaţii au căzut mai puţine (cu 20-40 mm). Sezon analog după regimul termic este 2014-15.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2018-19 au fost în fond favorabile.

Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în decursul aproape întregii perioada de iarnă s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

În decursul lunilor decembrie şi ianuarie culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Stratul de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă s-a semnalat în cea mai mare parte a lunii decembrie şi s-a menţinut preponderent în nordul şi centrul ţării până pe 24-27 decembrie. Grosimea lui maximă pe terenurile cu culturi de toamnă a atins 14 cm (staţia meteorologică Briceni).

În cea mai mare parte a lunii ianuarie grosimea stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă a constituit 8-22 cm, izolat – 1-5 cm. Către sfârşitul lunii în raioanele din sudul ţării stratul de zăpadă s-a topit.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii decembrie a scăzut până la 0..-5ºC, în luna ianuarie – până la -1..-4ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).

În majoritatea zilelor din lunile decembrie şi ianuarie adâncimea de îngheţ a solului în teritoriu a constituit în fond 1-13 cm, doar la începutul lunii ianuarie solul izolat a îngheţat până la 15-20 cm.

Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în cea mai mare parte a lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat s-a semnalat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă la sfârşitul decadei a doua a lunii februarie, fiind cu o lună mai devreme faţa de termenii obişnuiţi. Pe cea mai mare parte a teritoriului ţării culturile de toamnă s-au aflat în faza de răsărire şi frunza a treia, izolat – înfrăţirea.

În raioanele extreme din sudul ţării, în ultimele zile ale lunii februarie, s-a semnalat umflarea mugurilor la soiurile timpurii de cais.

În majoritatea zilelor a lunii februarie solul a fost dezgheţat, doar în unele zile adâncimea de îngheţ a variat de la 1 până la 6 cm.

Temperatura minima a solului la adâncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) pe parcursul lunii a scăzut până la 0..-3ºC, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15ºC).

Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomicole şi viţei de vie în perioada iernatului, pe 12 februarie Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.

Rezultatele creşterii au demonstrat, că iernatul a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în fond nu s-a depistat. Doar izolat pieirea lor a constituit 1-4%, ce nu a depăşit norma naturală (10%).

Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale pieirea mugurilor florari în fond nu s-a înregistrat, doar izolat pieirea lor a constitui 1-6%, ce nu a depăşit norma naturală (15%).

Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la viţa de vie în fond nu s-a depistat, izolat a constituit 1-8%, fiind sub norma naturală (20%).