Sezonul de iarnă 2012-2013 în Republica Moldova a fost în general obişnuit din punct de vedere termic şi cu precipitații abundente. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС(începutul iernii meteorologice) s-a semnalat în teritoriu în limitele obişnuite – pe 4-7 decembrie.Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit -0,5..-3,3ºС, fiind pe 60% din teritoriul ţării în limitele normei, iar în rest – cu 0,6-1,0ºС mai ridicată decît valorile ei.

Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului a constituit -23ºC (decembrie, SM Soroca, Rîbnița, Tiraspol), ceea ce iarna se semnalează în medie o dată în 3 ani. Maxima absolută a atins+14ºC (decembrie, SM Comrat, Ceadîr-Lunga).

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului a constituit în fond 125-240 mm (150-280% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Cea mai mare cantitate de precipitații a căzut în luna decembrie. Suma lor în această lună a constituit 75-145 mm (200-450% din normă), ceea ce pe 85% din teritoriul ţării s-a semnalat pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale.

Primul înveliş de zăpadă s-a stabilit izolat în raioanele de nord ale ţării pe 3-4 decembrie, grosimea lui pe platformele meteorologice nu a depăşit 3 cm. Pretutindeni stratul de zăpadă s-a stabilit pe 11-12 decembrie și s-a menţinut în fond pînă în prima decadă a lunii februarie, doar în raioanele extreme de nord – pînă la sfîrșitul sezonului. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins în unele zile 59 cm (decembrie, PAM Edineţ), ceea ce în sezonul de iarnă se semnalează în medie o dată în 15 ani.

Pe parcursul sezonului de iarnă s-a semnalat ceaţă, gheţuş, depuneri de chiciură şi polei, viscol, intensificări ale vîntului de pînă la 22 m/s.

S-au semnalat și fenomene hidrometeorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea precipitaţiilor de pînă la 20-37 mm timp de 12 ore (decembrie, ianuarie) şi viscol (decembrie).Ninsorile puternice, izolat însoțite de viscol, au provocat formarea troienelor pe drumuri, fapt care a creat condiții extrem de nefavorabile pentru traficul rutier.

Comparativ cu  iarna anului 2011-12, acest sezon a fost cu 0,5-2,0ºC mai cald, iar precipitaţii au căzut considerabil mai multe (cu 50-150 mm). Sezon analog după regimul termic este 2003-04, după regimul de precipitaţii – 2009-10.

Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2012-2013 au fost în fond favorabile.

În decursul lunii decembrie culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ.

Scăderea temperaturii medii diurne a aerului la începutul lunii decembrie 2012 pînă la +3°C şi mai jos a condus la întreruperea vegetaţiei la culturile de toamnă pe întreg teritoriul ţării, fiind în general cu 10 zile mai tîrziu faţă de termenele obişnuite.

În decursul lunii pe o mare parte a teritoriului ţării solul nu a fost îngheţat, izolat adîncimea de     îngheţ a lui a constituit 1-15 cm. 

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm),a scăzut în decembrie pînă la -4..+1°C, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15°C).

Către sfîrşitul lunii grosimea stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă pe o mare parte a teritoriului ţării a constituit în general 10-39 cm, izolat, îndeosebi în raioanele de sud - 1-5 cm.

Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în decursul lunii ianuarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm),a scăzut în ianuarie pînă la -5..+1°C, fiind mai ridicată faţă de valorile critice (-15°C).

În prima jumătate a lunii adîncimea de îngheţ a solului a atins în general 2-20 cm. Izolat, predominant în jumătatea de nord a ţării, unde grosimea stratului de zăpadă a fost de 20 cm şi mai mult, solul nu a îngheţat. La sfîrşitul lunii ianuarie solul în mare parte nu era îngheţat, doar izolat adîncimea de îngheţ a constituit 2-7 cm. În unele raioane nord-estice, unde grosimea stratului de zăpadă nu a depăşit 3-7 cm, adîncimea de îngheţ a solului a constituit 10-20 cm.

Culturile de toamnă şi cele multianuale pe parcursul lunii februarie s-au aflat în fond în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat, pe 28 februarie în raioanele extreme de sud s-a înregistrat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă (cu 2 săptămîni mai devreme de termenele obişnuite).

Stratul de zăpadă s-a înregistrat pretutindeni doar în prima pentadă a lunii februarie, grosimea lui pe terenurile cu culturi de toamnă a variat între 1-20 cm. În restul zilelor învelişul de zăpadă s-a menţinut doar în unele raioane din nordul ţării, grosimea lui către sfîrşitul lunii a constituit 10-18 cm.

În cea mai mare parte a lunii februarie solul a fost dezgheţat, doar în unele zile adîncimea lui de îngheţ a variat între 1-11 cm.

Pentru evaluarea stării de iernare a culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie, pe 25 ianuarie a.c. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.

Rezultatele creşterii au demonstrat că în prima jumătate a iernii procesul de iernare a decurs bine.

Pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Izolat pieirea lor a constituit 1-2%, fiind mai jos decît  norma naturală (10%).

Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale nu s-a înregistrat pieirea mugurilor florali, doar local pieirea lor a constituit 1-15%, ce nu a depăşit norma naturală (15%).

Rezultatele creşterii lăstarilor de viţă de vie au demonstrat că pieirea ochiurilor la soiurile tehnice nu s-a observat în cea mai mare parte a plantaţiilor, iar pe alocuri a constituit doar 3-15%, fiind sub norma naturală (20%).