Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2010-2011

 

            Sezonul de iarnă 2010-2011 în Republica Moldova a fost în general mai rece decît în mod obişnuit şi cu precipitaţii. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºÑ (adică începutul iernii meteorologice) s-a semnalat în termen obişnuit – pe 10-11 decembrie pe o mare parte a teritoriului republicii şi pe 1 decembrie – în raioanele de nord. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu -2,0..-3,7ºÑ, fiind mai scăzută faţă de normă cu 0,3-1,0ºÑ. Vreme anomal de caldă a fost în decada a doua a lunii ianuarie, cînd temperatura medie decadică a aerului a constituit în teritoriu +2,2..+3,7ºÑ, fiind cu 5,5-7,1ºÑ mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 10 ani. Este necesar de a menţiona că luna februarie s-a dovedit a fi mai rece decît luna ianuarie cu 1-2 ºÑ, ceea ce se semnalează în medie o dată în 3 ani.

            Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului de iarnă în teritoriul republicii a constituit -19ºÑ (ianuarie, SM Bălţi, Tiraspol, Comrat). Maxima absolută a atins valori de +16,0ºC  (decembrie, SM Cahul , februarie, SM Făleşti, Bravicea, Dubăsari).

            Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul sezonului a constituit în teritoriu 81-142 mm, sau 85-138% din normă.

            Învelişul de zăpadă s-a menţinut pe o mare parte a sezonului de iarnă. Pretutindeni el s-a stabilit pe 2 decembrie şi către 10 ianuarie s-a topit. Deasemenea  învelişul de zăpadă s-a semnalat în decada a treia a  lunii ianuarie şi pe o mare parte a lunii februarie. Grosimea lui maximă în unele zile pe platformele meteorologice a atins 27 cm (ianuarie, SM Cahul).

            Pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceţuri, pe drumuri geţuş, depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de pînă la 15 mm (SM Chişinău).  În intervalul 11-13 februarie aproape pretutindeni s-au semnalat intensificări ale vîntului în rafale de pînă la 15-25 m/s. Izolat (SM Briceni, Făleşti şi Corneşti) intensificările vîntului au atins 26 m/s, ceea ce reprezintă fenomen meteorologic stihinic şi pentru luna februarie în punctele respective se semnalează pentru a doua oară în ultimii 60 de ani. 

            Comparativ cu  iarna anului 2009-10 temperatura medie a aerului acestui sezon a fost analogică, precipitaţii au căzut considerabil mai puţin (cu 80-120 mm).

            Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2010-2011 au fost  satisfăcătoare.

            Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale în decursul lunii decembrie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la  -1..-6°C, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15°C ).

Culturile de toamnă în o mare parte a lunii ianuarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Regimul termic ridicat, semnalat în decursul decadei a doua, a contribuit la vegetaţia slabă a culturilor de toamnă în orele de zi,  preponderent în jumătatea de sud a republicii. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă (3 cm) a scăzut pînă la -1..-6°C, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15°C).  Plantaţiile multianuale pe parcursul lunii s-au aflat în stare de repaus vegetativ.   

            Culturile de toamnă în o mare parte a lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ.La sfîrşitul primei decade a lunii, regimul termic ridicat a contribuit la vegetaţia slabă a culturilor de toamnă în o mare parte a teritoriului republicii. Temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire a culturilor de toamnă  (3 cm) a scăzut pînă la -1..-8°C, fiind mult mai ridicată faţă de valorile critice (-15°C). Plantaţiile multianuale pe parcursul lunii februarie s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

            Pentru aprecierea stării de iernare a culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie, la 3 februarie a.c. Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor.

            Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că în prima jumătate a perioadei de iarna procesul de iernare a decurs bine. Pieirea lor în fond n-a fost depistată, izolat ea a constituit 1-3 %, fiind mai mică decît norma naturală (10%).

            Pe o mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale pieirea mugurilor florari a fost minimală şi a constituit doar 2-10% (norma naturală – 15%).

            Rezultatele creşterii lăstarilor de viţă de vie au arătat că pieirea ochiurilor la soiurile tehnice în o mare  parte a plantaţiilor de viţă de vie a constituit 5-15% şi nu a depăşit norma naturală  (20%). Izolat în raioanele din sudul ţării pieirea ochiurilor la unele soiuri de masa a atins în fond valori de 21-25%.

 

 

Şeful CMMC            T. Bugaeva

Şeful CAP                T.Mironova