Condiţiile meteorologice şi agrometeorologice ale iernii 2009-2010

            Sezonul de iarnă 2009-2010 în Republica Moldova a fost în general mai rece decît în mod obişnuit şi cu multă zăpadă. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin 0ºС (adică începutul iernii meteorologice) s-a semnalat în teritoriu pe 11-12 decembrie, fiind în raioanele din nord cu 14 zile mai tîrziu faţă de data medie multianuală, iar în cele centrale şi de sud – în limitele normei. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului în teritoriu a variat de la 1,3ºС frig (SM Cahul) pînă la 4,1ºС frig (SM Briceni), fiind mai scăzută faţă de normă cu 0,1-0,8ºС. Deosebit de rece a fost decada a treia a lunii ianuarie, cînd temperatura medie decadică a aerului a constituit 10-15ºС frig, fiind cu 6,5-10,5ºС mai scăzută faţă de normă şi se semnalează iarna în medie o dată în 5-7 ani. Minima absolută a temperaturii aerului pe parcursul sezonului de iarnă în teritoriul republicii a constituit 31,0ºC frig (ianuarie, SM Bălţi), ceea ce se semnalează o dată în 25 ani. Maxima absolută a atins valori de 16,0ºC căldură (decembrie, SM Cahul).

            Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul sezonului a constituit în fond 170-260 mm (sau 180-280% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

            Învelişul de zăpadă s-a stabilit pretutindeni în decada a doua a lunii decembrie şi s-a menţinut pe o mare parte a teritoriului pînă la 18-20 februarie, iar în raioanele extreme de nord – pînă la 26-28 februarie. Grosimea maximă a stratului de zăpadă în unele zile pe platformele mateorologice a atins 54 cm (decembrie, SM Ceadîr-Lunga), iar cea mai mare grosime medie decadică - a constituit 32 cm (decembrie, SM Ceadîr-Lunga).

            Pe parcursul sezonului de iarnă s-au semnalat ceţuri, pe drumuri geţuş, fenomene de chiciură şi polei, viscole, intensificări ale vîntului de pînă la 21 m/s.

            S-au semnalat fenomene hidrometeorologice stihinice sub formă de ninsori cu precipitaţii pînă la 31 mm în timp de 12 ore (decembrie, PAM Basarabeasca) şi depuneri de polei cu diametrul de pînă la 43 mm (februarie, SM Chişinău), provocînd pagube semnificative economiei naţionale.

Comparativ cu  iarna anului 2008-09 acest sezon a fost cu 2,5-3,0ºC mai rece, precipitaţii au căzut considerabil mai multe (cu 40-140 mm). An analog după regimul termic este 2006, după regimul de precipitaţii – 1966.

            Condiţiile meteorologice pentru iernarea culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada de iarnă 2009-2010 au fost în fond satisfăcătoare.

            Culturile de toamnă şi plantaţiile multianuale pe parcursul iernii s-au aflat în stare de repaus vegetativ.

            În intervalul 22-28 ianuarie a.c., pe teritoriul republicii s-a stabilit vreme foarte jeroasă. Pe parcursul a 4-6 zile în raioanele din nordul şi centrul ţării temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la 22-29°C frig, izolat pînă la 31°C frig (26 ianuarie). Pe parcursul a 3 zile în raioanele din sudul republicii temperatura minimă a aerului a coborît pînă la 20-25°C frig. Aceste temperaturi joase ale aerului au creat condiţii critice pentru iernarea culturilor agricole.

            Însă, datorită prezenţei în această perioadă stratului de zăpadă pe terenurile cu culturi de toamnă (10-26 cm), temperatura minimă a solului la adîncimea nodului de înfrăţire (3 cm) a culturilor de toamnă n-a scăzut mai jos de 1-6°C frig, fiind mult mai ridicată faţă de valoarea critică (-15°C).

Pentru aprecierea stării de iernare a culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie, la 29 ianuarie a.c., Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi examinarea viabilităţii lor.

            Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că în prima jumătate a perioadei de iarnă procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în fond a lipsit. Izolat pieirea lor a constituit doar 1-6%, fiind mai mică decît norma naturală (10%).

La principalele culturi pomicole pieirea mugurilor florali, în o mare parte a plantaţiilor, a constituit doar 5-20% (nu a depăşit norma naturală). În acelaşi timp, în raioanele din nordul ţării şi izolat în cele centrale s-a constatat vătămarea mugurilor florali la nuc, măr, prun şi cais, în mărime de 25-65%.

            Rezultatele prealabile ale creşterii lăstarilor de viţă de vie au arătat că pieirea ochiurilor la soiurile tehnice, în o mare parte a plantaţiilor de viţă de vie, a constituit 5-20% (nu a depăşit norma naturală), izolat pieirea ochiurilor a atins valori de 25- 45%. Totodată, pieirea ochiurilor la soiurile de masă a atins în fond valori de 25-50%.

            Regimul termic ridicat, care s-au semnalat în decada a treia a lunii februarie în jumătatea de sud a republicii, a contribuit la începutul vegetaţiei culturilor de toamnă.

Şef CMşiPC                    T. Bugaeva

 Şef CPA                        T. Mironova