.

Caracteristica hidrologică a lunii februarie

pe teritoriul Republicii Moldova

 

Regimul hidrologic al lunii februarie pentru teritoriul Republicii Moldova se caracterizează, prin scurgeri în limita normei și periodic peste normă, totodată  temperaturile negative din  luna februarie contribuie la mentinerea formațiunilor de gheată în bazinele acvatice cât și pe cursurile de apă sub formă de gheață la mal, pod de gheață cu ochiuri și pod de gheață.

In unii ani din motivul apariției moinelor pe unele sectoare ale râului are loc distrugerea bruscă  a gheții și apariția gheții plutitoare (sloiuri), care uneori formează zăporuri.

Moină - perioadă de iarnă caracterizată prin umezeală, ceață și timp mai călduros în raport cu o perioadă de îngheț anterioară. Provoacă topirea parțială sau completă a stratului de zăpoadă. Se înregistrează în cazul pătrunderii maselor de aer calde din alte regiuni ale globului.

Sloiuri - această formațiune se prezintă ca plăci de gheață sau bucăți de gheață ce plutesc la suprăfața apei și sânt purtate de curentul apei.

Zăporul - este o îngrămădire masivă de gheață în albia râului la un pod, acolo unde albia este mai îngustă, blocând parțial sau în întregime secțiunea. Zăporul barează albia râului prin îngrămădirea sloiurilor unele peste altele, în poziții diferite și face ca nivelul apei să crească simțitor în amonte de zăpor și să scadă în aval.

Regimul de scurgere conform datelor multianuale pentru această lună pentru râurile din Republica Moldova este mai mare, comparativ cu luna ianuarie, cu 10-40%.

La acestă lună se atribuie şi termenele medii de început al apelor mari de primăvară pe râurile Republicii Moldova (anii 1977, 1978, 1981, 1997 – 2001, 2004, 2014, 2016, 2017, 2021). Cele mai timpurii termene de început al apelor mari de primăvară se atribuie la decada a III-a a lunii ianuarie (anii 1977, 1979, 1981, 2002).

Àpele Mari de Primăvară – acest fenomen hidrologic se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în râu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele râurilor de câmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a râurilor.

Probabilitatea viiturilor de iarnă în luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, creşte. Este condiţionată aceasta de moinele mai frecvente în comparaţie cu luna ianuarie.

 

Debitele   pentru  aceasta   lună   constituie:

În râul Nistru (postul hidrometric Hruşca):

medii lunare constituie 251 m3/s;
maximul absolut constituie 1240 m3/s (27.02.1977);
minimul absolut – 47.0 m3/s (14.02.1984).

 

Maximul absolut  pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk (a.1982) constituie 874 m3/s (01.02.2002); minimul absolut 47.0 m3/s (14.02.1984).

Debitele medii lunare de apă variază între 87.6 m3/s (a.1984) şi 521 m3/s (a.1977).

 

În râul Prut (postul  hidrometric Şirăuţi):

medii lunare constituie 39.7 m3/s;
maximul absolut – 265
m3/s (21.02.2014);
minimul absolut – 6.71
m3/s (28,29.02.2012).

 

    Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 10,7 m3/s  (a.2012) pînă la 91.1 m3/s (a.2002).

Lacul de acumulare Costeşti – Stânca a fost dat în exploatare în anul 1978.

 

Caracterizarea scurgerii unor râuri mici din Republica Moldova:

r. Răut – or. Bălţi:

 

norma – 1.50 m3/s,

maximul absolut –  28.5 m3/s (07.02.2003),

minimul absolut -  0.13 m3/s (19.02.1976).

 

r. Răut – s. Jeloboc:

 

norma – 9.41 m3/s,

maximul absolut –  140 m3/s (28.02.1960),

minimul absolut  -   0.18 m3/s (12,13.02.1962).

 

r.Ichel – s.Goian:

 

norma – 0.57 m3/s,    

maximul absolut – 6.55 m3/s (21.02.2003), 

minimul absolut – 0.012 m3/s 25.02 2002).

 

r. Botna – or. Căuşeni:

 

norma – 0.90 m3/s,

maximul abso6lut – 36.1 m3/s (21.02.1963),

minimul absolut – 0.0 m3/s (anii 1950-1952, 1956, 1963).

 

r.Vilia – s.Bălăsinești:

 

norma – 0.65 m3/s,

maximul absolut – 13.5 m3/s (24.02.1966),

minimul absolut – 0.005 m3/s (10,11.02 1969).

 

 

Şef al Centrului Hidrologic                A. Coronovschi