Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2021

 

În Republica Moldova anul 2021 a fost caracterizat de un regim termic neomogen şi cu precipitaţii.

Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +8,9..+11,4º, depăşind norma cu 0,5-1,6º şi se semnalează în medie o dată în 3-5 ani.

 

     

 

Temperatura maxima absolută a aerului pe an a atins +37º (iulie, august), ceea ce se semnalează în medie o dată în 3-5 ani. Minima absolută a constituit pe teritoriu -21º (ianuarie, SM Bălți), ceea ce se semnalează în medie o dată în 3 ani.

Sezonul de iarnă 2020-21 a fost cald (fig. 1). Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu -0,8..+2,2º, fiind cu 1,9-3,5º mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 5-15 ani.

º

        

Fig. 1 Temperatura medie lunară a aerului, SM Chișinău

 

Anomal de cald s-a semnalat în prima decadă a lunii ianuarie, când temperatura medie decadică a aerului a fost cu 6,0-7,5º mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 10-20 ani. În decada a treia a lunii februarie temperatura medie a aerului a depășit norma cu 4,0-6,5º, iar maxima absolută a atins pe teritoriu +20º, ceea ce în această lună se semnalează în medie o dată în 15-20 ani.

Primăvara a fost neomogenă după regimul termic. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +7,9..+9,9º, fiind în fond în limitele normei, izolat cu 0,5-0,9 mai scăzută faţă de aceasta.

În lunile aprilie și mai s-a menținut regimul termic predominant scăzut (în medie cu 1,0-1,5º mai scăzută faţă de normă), și doar în luna martie temperatura medie a aerului a depășit norma cu              0,7-1,3º.

Ultimele îngheţuri în aer s-au semnalat pe 28 aprilie în raioanele de nord și centrale ale ţării cu intensitatea de -1..-4º, ceea ce în această perioadă se înregistrează în medie o dată în 20-30 ani. La suprafața solului ultimele îngheţuri izolat s-au înregistrat pe 9 mai cu intensitatea de -1º, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Vara a fost în fond mai caldă ca de obicei. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +20,4..+22,4º, fiind cu 0,8-2,2º mai ridicată faţă de normă. Însă, trebuie de menționat că în acest an a fost cel mai răcoros început al sezonului de vară din toată perioadă de observații. Temperatura medie zilnică a aerului pe 1-2 iunie a constituit +10..+12º (cu 5-8º mai scăzută faţă de normă), ceea ce pe o mare parte a teritoriului țării în aceste zile se semnalează pentru prima dată, iar în această decadă în medie o dată la 15-20 ani.

Vremea caniculară s-a semnalat în luna iulie. Temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 2,0-3,5º, ceea ce se semnalează în medie o dată la 5-15 ani.

Toamna a fost neomogena după regimul termic. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +9,0..+11,8º, ceea ce pe cea mai mare parte a teritoriului cu 0,6-1,4º mai ridicată față de normă, iar izolat în limitele față de aceasta.

În lunile septembrie și octombrie s-a menținut în fond regimul termic ușor scăzut în raport cu norma. Primele înghețuri s-au observat în perioada 6-8 septembrie la înălțimea de 2 cm de la suprafața solului (cu intensitatea de -1º) izolat în centrul și sudul țării, ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Primele înghețuri la suprafața solului  (cu intensitatea de -1º, SM Râbnița) s-au semnalat pe 28 septembrie. Primele înghețuri în aer (cu intensitatea de -1..-2º) s-au înregistrat pe 1 octombrie izolat în raioanele din nordul și centrul țării.

Vreme caldă s-a semnalat în luna noiembrie. Temperatura medie lunară a aerului în această lună a depășit norma cu 2,0-3,5ºC și se semnalează în medie o dată în 3-7 ani.

Cantitatea anuală de precipitaţii căzute a constituit pe teritoriu 500-810 mm, sau 100-155% din normă.

 

     

 

Suma precipitaţiilor după regiuni a constituit:

în nordul ţării 570-730 mm (100-135% din normă);

în centrul ţării 580-785 mm (110-145% din normă);

în sudul ţării 500-810 mm (100-155% din normă).

 

Precipitațiile au căzut pe parcursul anului, cu excepția sezonului de toamnă (fig.2).

 

mm

        

 Fig.2 Cantitatea lunară de precipitaţii, SM Chișinău

 Cantitatea acestora pe parcursul sezonului de toamnă pe 95% din teritoriu nu a depășit 15-40 mm (15-35% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-30 ani. Doar izolat au căzut 45-60 mm (40-50% din normă).

Cele mai multe precipitații s-au semnalat în luna mai și pe parcursul sezonului de vară. Suma  acestora în luna mai a constituit în fond 50-115 mm (100-200% din norma lunară), iar izolat 145-160 mm (260-265% din norma lunară).

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului de vară pe 60% din teritoriu a constituit 170-305 mm (100-160% din normă). În restul teritoriului, predominant în raioane centrale și de sud-est, suma acestora a atins 320-450 mm (170-225% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-30 ani.

De asemenea multe precipitații au căzut în luna decembrie suma lunară a acestora a constituit în fond 80-110 mm (230-340% din norma lunară), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-30 ani.

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice extreme sub formă de ploi torenţiale și grindină (mai-august), care au cauzat vătămarea culturilor agricole și deteriorarea obiectelor economiei naţionale.

Comparativ cu anul 2020, în anul 2021 temperatura medie anuală a aerului a fost cu 1,5-2,0º mai scăzută şi precipitaţii au căzut considerabil mai multe (cu 150-200 mm). An analog după regimul termic mediu este 2014.

Condiţiile agrometeorologice în o mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2021 au fost favorabile pentru formarea recoltei la culturile agricole principale.  

La începutul perioadei de vegetaţie (mai-iunie), vremea ploioasă și umiditatea ridicată a aerului au creat condiții mai puțin favorabile pentru coacerea cireșelor, vișinilor și au contribuit la dezvoltarea bolilor la culturile pomicole și vița de vie. Însă asemenea condiții ale vremii au fost favorabile pentru creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă, porumbului, florii-soarelui, sfeclei de zahăr și ierburilor multianuale.

Pe parcursul lunilor iulie și august condițiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru creșterea, dezvoltarea și formarea roadei la culturile agricole.

În luna septembrie condițiile meteorologice au fost în fond favorabile pentru coacerea culturilor pomicole și strugurilor. Însă, din cauza deficitului de precipitații și rezervelor scăzute de umiditate productivă în stratul arabil al solului s-au atestat condiții nefavorabile pentru semănatul culturilor de toamnă. Deficitul de precipitaţii şi rezervele scăzute de umezeală productivă în sol s-au menținut în lunile octombrie și noiembrie, ce a reținut semănatul, răsărirea, creșterea și dezvoltarea grâului de toamnă.

Perioada de vegetație (perioada cu temperaturi medii zilnice ale aerului de +5C și mai ridicate) în acest an a început pe 26-27 martie, ce în nordul ţării a fost cu o săptămână mai devreme, în restul teritoriului în termenii apropiați de cei obişnuiţi. Încetarea vegetației s-a semnalat în nordul țării pe 10-16 noiembrie, iar pe restul teritoriului 30 noiembrie, ce este cu 5-15 zile mai târziu decât termenii obişnuiţi. Durata sezonului de vegetație a constituit 230-250 de zile, fiind în fond cu 10 zile mai lungă decât de obicei.

Suma anuală a temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit 2800-3355º, ce în mare parte a teritoriului este mai ridicată decât valorile multianuale cu 10-250º.

Suma temperaturilor efective a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2180-2725º, ce în fond este cu 110-300C mai ridicată decât valorile medii multianuale.

Cantitatea precipitațiilor căzute pe parcursul perioadei de vegetație, a constituit 320-610 mm (85-155% din normă).

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova în anul 2021 media recoltei a constituit:

grâu de toamnă circa 46 ch/ha, fiind u 28 h/ha mai ridicată decât recolta anului trecut şi cu 17 ch/ha mai ridicată decât roada medie din ultimii 10 ani;

porumb 56 ch/ha, fiind cu 44 ch/ha mai ridicată decât roada medie a anului trecut şi cu 23 ch/ha mai ridicată decât roada medie recoltată în ultimii 10 ani;

floarea-soarelui 24 ch/ha, fiind cu 11 ch/ha mai ridicată decât roada medie a anului trecut şi cu 6 ch/ha mai ridicată decât roada medie recoltată în ultimii 10 ani;

sfecla de zahăr circa 420 ch/ha, fiind cu 170 ch/ha mai ridicată decât roada medie a anului trecut şi cu 100 ch/ha mai ridicată decât roada medie recoltată în ultimii 10 ani.

 

Cantitatea lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în anul 2021

 

 

 

 

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef D               T. Mironova