Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2019

În Republica Moldova anul 2019 a fost caracterizat de un regim termic înalt şi cu cantitatea anuală de precipitaţii în limitele normei. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +10,6..+12,6ºС (fig.1), depăşind norma cu 2,1-3,2ºС (Fig.2) şi pe o mare parte a teritoriului se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

Fig.1 Temperatura medie a aerului pentru anul 2019,°С		Fig.2 Abaterea de la normă a temperaturii medii a aerului pentru anul 2019,°С

Conform datelor SM Chişinău (perioada de observaţii 125 ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +12,2ºС (cu 2,7°С mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 1 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 3).

            ⁰C

Fig.3 Şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, SM Chişinău

Temperatura maxima absolută a aerului pe an a atins +37ºС (iulie, SM Tiraspol, august, SM Camenca). Minima absolută a constituit pe teritoriu -17ºС (ianuarie, SM Bravicea).

Vreme foarte caldă a fost în luna februarie, când temperatura medie lunară a aerului cu 4-5°C a depăşit norma şi se semnalează în medie o dată la 5-8 ani. Temperatura maximă a aerului pe 17 februarie a urcat  pînă la +16ºС (SM Făleşti, Bălţata, Tiraspol), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 10 ani.

Vreme anomal de caldă s-a menţinut şi pe parcursul lunii martie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 3,5-5,5ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată la 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului în unele zile a lunii a urcat în teritoriu pînă la +24ºС (8 martie, SM Ceadîr-Lunga, 18 martie, SM Făleşti), ceea ce  în această perioadă se semnalează în medie o dată în 20 ani.

Vreme caniculară s-a semnalat în luna iunie, când temperatura medie lunară a aerului a constituit +22..+24ºС şi a depăşit norma cu 3-4ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu temperatură maximă a aerului de +30ºС şi mai mult în luna iunie a constituit în teritoriu 11-19 zile (norma fiind de 2-6 zile), ceea ce în această lună de asemenea se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Vreme caniculară s-a menţinut şi în decada a treia a lunii august, cînd temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 5,0-7,1ºС şi se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Anomal de caldă a fost şi toamna. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +11,1..+13,7ºС, fiind în fond cu 2,6-3,7ºС mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Temperatura maximă a aerului pe 2-3 septembrie a urcat până la +35ºС (SM Făleşti, Corneşti, Dubăsari, Bălţata, Ceadâr-Lunga), ceea ce în luna septembrie se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Vreme foarte caldă s-a observat în cea mai mare parte a lunii noiembrie. Temperatura medie a aerului în prima şi a doua decadă a lunii a depăşit norma cu 6-8ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Vreme caldă a continuat să menţine şi în luna decembrie. Temperatura medie lunară a aerului a fost cu 3,5-4,5ºС mai ridicată faţă de valorile normei, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 ani. Temperatura maximă a aerului pe 18 decembrie a urcat până la +18ºС (SM Codrii), ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Cantitatea anuală de precipitaţii căzute a constituit pe teritoriu în fond 380-700 mm, sau 80-120% din normă, doar izolat suma acestora nu a depăşit 340-370 mm (70-75% din normă).

Fig.4 Cantitatea  de precipitaţii pentru anul 2019, mm		Fig.5 Cantitatea  de precipitaţii anul 2019 in % din normă

Precipitaţiile au căzut în fond în prima jumătatea anului. Astfel, în luna ianuarie suma lunară a acestora a constituit  în fond 50-85 mm (150-300% din norma lunară). Deosebit de multe  precipitaţii s-au semnalat în luna mai, când suma lunară a acestora izolat în jumătatea de nord a ţării (30% din teritoriu) a atins 140-225 mm (250-400% din norma lunară), ceea ce în aceste raioane se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

În lunile iulie şi august pe o mare parte a teritoriului s-au observat deficit semnificativ de precipitaţii. Astfel, în luna iulie pe 70% din teritoriu cantitatea acestora lunară nu a depăşit 10-35 mm (15-50% din norma lunară), iar  în a doua şi a treia decadă a lunii august ele în fond au lipsit.

Pe parcursul sezonului de toamnă pe o mare parte a teritoriului a continuat să menţine deficit de precipitaţii. Cantitatea lor pe parcursul sezonului pe 65% din teritoriu a constituit 50-85 mm (40-75% din normă), iar izolat (pe 20% din teritoriu) suma acestora nu a depăşit 35-45 mm (30-35% din normă), ceea ce în perioada de toamnă se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Deficit semnificativ de precipitaţii s-a semnalat în luna noiembrie, când suma lunară a acestora  pe 60% din teritoriu nu a depăşit 3-10 mm (10-30% din norma lunară).

     mm

Fig.6  Cantitatea lunară de precipitaţii la SM Chişinău

Stratul de zăpadă s-a observat pe teritoriul ţării în luna ianuarie şi în unele zile a lunii februarie. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 40 cm (ianuarie, SM Râbniţa).

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea de precipitaţii de până la 20-35 mm în decursul a 12 ore (11 ianuarie),  ploi torenţiale (mai-iulie, septembrie) şi grindină (iunie, iulie), de asemenea vântul puternic cu viteza maxima de până la 27 m/s (iulie, SM Ceadâr-Lunga), care au cauzat vătămarea culturilor agricole, deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi deconectarea de la sursele de energie electrică.

Pe 10-11 martie izolat s-a atestat furtuna de praf. Pe 11 martie în unele raioane (SM Soroca, Bălţi, Corneşti) intensificări ale vântului au atins 28 m/s, ceea ce se consideră fenomen meteorologic stihinic.

Comparativ cu anul 2018, în anul 2019 temperatura medie anuală a aerului a fost cu 1ºС mai ridicată, iar cantitatea anuală de precipitaţii căzută – similară. 

Condiţiile agrometeorologice în cea mai mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2019 au fost în fond satisfăcătoare pentru formarea recoltei la culturile agricole principale. La începutul perioadei de vegetaţie, din cauza regimului termic ridicat şi insuficienţei de precipitaţii s-au semnalat condiţii complicate ale vremii pentru vegetaţia culturilor de toamnă, celor de primăvară şi pentru efectuarea semănatului culturilor tehnice. Deficit de precipitaţii şi regimul termic ridicat, care s-a semnalat în perioada august-noiembrie, au contribuit la scăderea semnificativă a rezervelor de umezeală productivă în sol, ceea ce a creat condiţii nefavorabile pentru pregătirea solului şi efectuarea semănatului culturilor de toamnă, totodată pentru dezvoltarea şi creşterea acestora în perioada de toamnă.

Perioadă de vegetaţie (perioadă cu temperaturi medii zilnice ale aerului de +5ºC şi mai mult) în anul acest a început pe 4 martie şi s-a încheiat la 21-22 noiembrie.

Durata perioadei de vegetaţie a constituit 263-264 de zile, fiind pe o mare parte a teritoriului ţării cu 2 săptămâni mai mult faţă de durată obişnuită, iar în nordul ţării cu o lună.

Suma anuală a temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit 3270-4015ºС, depăşind norma cu 725-960ºС.

Suma temperaturilor efective a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2585-3130ºС, depăşind norma cu 555-785ºС.

Suma precipitaţiilor căzute în perioada de vegetaţie a constituit în fond 315-570 mm (80-125% din normă), izolat (25% din teritoriu) – 245-310 mm (65-75% din normă).

Conform datelor Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova în anul 2019 media recoltei a grâului de toamnă a constituit în republică circă 33 ch/ha, fiind cu 4 ch/ha mai ridicată faţă de recolta anului trecut şi aproape de roada medie recoltată din ultimii 10 ani; a porumbului – 43 ch/ha, fiind cu 12 ch/ha mai scăzut faţă de roada medie anului trecut şi cu 10 ch/ha mai ridicată faţă roada medie din ultimii 10 ani, a florii-soarelui – 24 ch/ha, fiind cu 2 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie anului trecut şi cu 7 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie recoltată din ultimii 10 ani. Roada medie a sfeclei de zahăr a constituit circa 380 ch/ha, fiind cu 20 ch/ha mai scăzută faţă de roada medie anului trecut şi cu 70 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie recoltată din ultimii 10 ani.

Cantitatea lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în anul 2019

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef DМА               T. Mironova