Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2018

 

În Republica Moldova anul 2018 a fost caracterizat de un regim termic înalt şi cu cantitatea anuală de precipitaţii în limitele normei. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,8..+11,7°Ñ (fig.1), depăşind norma climatică cu 1,2-2,1°Ñ (fig.2) şi se semnalează în medie o dată în 10-15 ani pentru perioada multianuală, iar în ultimul deceniu – în medie o dată în 2 ani.

 

     
Fig.1 Temperatura medie anuală a aerului,°Ñ    Fig.2 Devierea de la normă a temperaturii medii anuale a aerului, °Ñ

 

Conform datelor SM Chişinău (perioada de observaţii 125 ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,2°Ñ (cu 1,7°Ñ mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 4 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 3).

 0C

 Fig.3 Şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, SM Chişinău

 

Temperatura maxima absolută a aerului pe an a atins +37ºÑ (august, SM Tiraspol). Minima absolută a constituit pe teritoriu -23ºÑ (ianuarie, SM Bravicea, februarie, SM Soroca), ceea ce în timpul iernii se înregistrează în medie o dată în 3 ani.

Vreme anomal de rece s-a stabilit în perioada 18-23 martie. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a constituit pe teritoriu -4..-8ºÑ, fiind cu 7-11ºÑ mai scăzută faţă de normă, ceea ce în jumătatea a doua a lunii martie se semnalează în medie o dată la 10-20 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -14ºÑ (SM Bălţata, Tiraspol), ceea ce în această perioadă este posibil în medie o dată în 20-30 ani. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice a atins 33 cm (24 martie, SM Dubăsari), ceea ce în decada a treia a lunii martie în raioanele centrale ale ţării se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe parcursul lunii aprilie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 4,5-5,5ºÑ, ceea ce se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii. Vreme foarte caldă s-a menţinut şi în luna mai. Temperatura medie a aerului pentru perioada  aprilie-mai a fost cu 3,0-4,5ºÑ mai ridicată faţă de normă, ceea ce de asemenea se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat şi în perioada 28-31 octombrie. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a depăşit norma cu 8-10ºÑ, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 ani. Temperatura maximă a aerului a atins +24..+27ºÑ, ceea ce pe 50% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de măsurători, în restul teritoriului – în medie o dată în 20-30 ani.

Ultimele îngheţuri de primăvară în aer s-au semnalat pe 3 aprilie (cu intensitatea de până la -2°C). Ultimele îngheţuri la suprafaţa solului (până la -3°C) s-au semnalat izolat pe teritoriu pe 28 aprilie şi la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului (până la -1ºÑ) – pe 30 aprilie.

Primele îngheţuri de toamnă în aer (până la -2ºÑ) şi la suprafaţa solului (până la -3ºÑ) s-au înregistrat izolat pe teritoriu pe 27 septembrie, ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o data în 10 ani.

Cantitatea anuală de precipitaţii căzute a constituit pe teritoriu 400-650 mm, sau 80-120% din normă (fig. 4, 5).

  

     
 Fig.4 Cantitatea anuală de precipitaţii,mm    Fig.5 Raportul faţă de normă a cantităţii de precipitaţii anuale, %

   

Însă precipitaţiile pe parcursul anului au căzut neuniform. Deosebit de multe precipitaţii comparativ cu norma s-au semnalat în luna martie (fig. 6), când suma lunară a acestora a constituit  în fond 60-120 mm (200-420% din norma lunară), ceea ce pe 65% din teritoriu se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

 

mm

 Fig.6  Cantitatea lunară de precipitaţii la SM Chişinău

 

Deficit semnificativ de precipitaţii s-a semnalat în luna aprilie, când suma lunară a acestora pe 80% din teritoriul ţării nu a depăşit 1-5 mm (5-15% din norma lunară), izolat precipitaţii n-au căzut. Cantitatea de precipitaţii în perioada aprilie-mai a constituit pe teritoriu în fond 10-50 mm (10-55% din normă), ceea  ce se semnalează în  medie o dată la 10-30 ani. Deficit  semnificativ  de  precipitaţii  de asemenea  s-a menţinut  în  lunile august  şi  octombrie – suma acestora  în  aceste  luni nu a depăşit în fond 1-20 mm (2-40% din norma lunară).

Stratul de zăpadă pretutindeni s-a stabilit pe 18 ianuarie şi s-a menţinut până la sfârşitul lunii, de asemenea acesta s-a semnalat în cea mai mare parte a lunilor februarie şi martie. Grosimea maximă a  acestuia pe platformele meteorologice a atins 37 cm (ianuarie, SM Bravicea).

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente  cu  cantitatea de  precipitaţii  de  până  la 21-30 mm  în  decursul  a  12 ore  (17-18  ianuarie, 15 februarie, 18 şi 23 martie), averse de ploaie (iunie, iulie), depuneri de lapoviţă cu diametrul de până la 51 mm (20 noiembrie, SM Bravicea).

Comparativ cu anul 2017, anul 2018 a fost similar după temperatura medie anuală a aerului şi cantitatea anuală de precipitaţii. 

Condiţiile agrometeorologice în cea mai mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2018 au fost în fond favorabile pentru formarea recoltei la culturile agricole principale. La începutul perioadei de vegetaţie (aprilie-mai), din cauza regimului termic ridicat şi insuficienţei de precipitaţii s-au semnalat condiţii complicate ale vremii pentru vegetaţia culturilor de toamnă, de primăvară şi pentru efectuarea semănatului culturilor tehnice. Totodată, pe parcursul lunii august şi o mare parte a lunii septembrie deficitul de precipitaţii şi regimul termic ridicat au contribuit la uscarea solului, creând condiţii nefavorabile pentru pregătirea solului şi efectuarea semănatului culturilor de toamnă.

Perioadă de vegetaţie (perioadă cu temperaturi medii zilnice ale aerului de +5°C şi mai mult) în anul acesta a început pe 29-30 martie şi s-a încheiat la 7-13 noiembrie.

Durata perioadei de vegetaţie a constituit 220-230 de zile, în termeni apropiaţi faţă de cei obişnuiţi.

Suma temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit 3755-4180ºÑ, depăşind norma cu 830-1135ºÑ.

Suma temperaturilor efective a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2805-3145ºÑ, depăşind norma cu 565-805ºÑ.

Pe parcursul perioadei de vegetaţie pe 70% din teritoriu republicii au căzut 275-460 mm de precipitaţii (75-110% din normă), în restul teritoriului, preponderent în raioanele de sud – 175-255 mm (50-65% din normă).

În anul 2018 media recoltei a grâului de toamnă a constituit în republică circă 31 ch/ha, fiind aproape de roada medie recoltată din ultimii 10 ani şi cu 8 ch/ha mai scăzută faţă de recolta anului trecut; porumbului – 55 ch/ha, fiind cu 20 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie anului trecut şi de roada din ultimii 10 ani, florii-soarelui – 22 ch/ha, fiind cu 6 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani. Recolta medie a sfeclei de zahăr a constituit în jur de 400 ch/ha, fiind cu 90 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani.

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef DÌÀ               T. Mironova