Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2017

În Republica Moldova anul 2017 a fost caracterizat de un regim termic înalt şi cu cantităţi de precipitaţii în limitele normei. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,8..+11,5°С (fig.1), depăşind norma climatică cu 1,2-2,0°С (fig.2) şi se semnalează în medie o dată în 10-15 ani pentru perioada multianuală, iar în ultimii 10 ani – în medie o dată în 2 ani.

Conform datelor SM Chişinău (perioada de observaţii 123 de ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,2°С (cu 1,7°С mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 4 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 3).

Fig.3 Şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, SM Chişinău

Temperatura maxima absolută a aerului pe parcursul anului a atins +39ºС (august), ceea ce în perioada de vară se semnalează în medie o dată în 10 ani. Minimă absolută a constituit -21ºС (februarie), ceea ce în timpul iernii se înregistrează în medie o dată în 2-3 ani.

Ultimele  îngheţuri  de primăvară în aer s-au semnalat pe 10 mai izolat în raioanele de nord (SM Soroca, Camenca) cu intensitatea de -0,1°C. Ultimele îngheţuri la suprafaţa solului cu intensitatea de -1..-3°C izolat pe teritoriu s-au semnalat pe 11 mai şi pe 18 mai – la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului (SM Bălţata, -1ºС). În această perioadă îngheţuri cu asemenea intensitate în aer şi la suprafaţa solului se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.

Primele îngheţuri de toamnă în aer şi la suprafaţa solului cu intensitatea de  până la -2ºС s-au semnalat în teritoriu pe 29-30 septembrie. Îngheţuri în aer cu asemenea intensitate în a treia decadă a lunii septembrie se semnalează în medie o data în 10 ani, la suprafaţa solului - în medie o dată în 5 ani.

Cantitatea  anuală  de  precipitaţii  căzute  pe  85% din teritoriu a constituit 440-650 mm, sau 80-120% din normă (fig. 4, 5). În restul teritoriului suma lor a atins 675-700 mm (130-145% din normă).

Însă precipitaţiile pe parcursul anului au căzut neuniform. Deosebit de multe  precipitaţii s-au semnalat în luna aprilie (fig. 6), când suma lunară a acestora pe 60% din teritoriu a constituit  85-128 mm (230-350% din norma lunară), ceea ce izolat în luna aprilie se semnalează pentru prima dată din toată perioada multianuală de măsurători.

Fig.6 Cantitatea lunară de precipitaţii la SM Chişinău

De asemenea, multe precipitaţii au căzut în luna iulie în unele raioane de sud ale ţării  (SM Leova, Ceadâr-Lunga, Cahul şi PAM Căuşeni, Vulcăneşti) – 115-135 mm (200-240% din norma lunară), ceea ce în luna iulie se semnalează în medie o dată în 10 ani. La SM Comrat suma acestora a atins 165 mm (310% din norma lunară), ceea ce în această zonă în luna iulie se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Stratul de zăpadă stabil  s-a format în fond pe 6-7 ianuarie şi s-a menţinut pe o mare parte a teritoriului până la 22-23 februarie. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 28 cm (ianuarie, SM Ceadâr-Lunga).

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de vânt puternic cu viteza maximă de 26 m/s (ianuarie), depuneri de lapoviţă cu diametrul de până la 51 mm (aprilie), averse de ploaie (iunie-august) şi secetă puternică (august-septembrie).

Condiţii meteorologice foarte complicate – averse de ploaie, zăpadă, lapoviţă, depuneri de lapoviţă pe conductori şi arbori, vânt puternic în rafale, de asemenea şi îngheţuri, s-au semnalat pe cea mai mare parte a teritoriului Moldovei pe 20-21 aprilie, ceea ce a dus la consecinţe catastrofale pentru economia ţării.

Cantitatea de precipitaţii căzute sub formă de ploaie, zăpadă şi lapoviţă pe 20-21 aprilie în raioanele centrale şi din sudul ţării a atins 35-82 mm (100-230% din norma lunară), ceea ce în unele localităţi (PAM Anenii Noi, Căuşeni, Basarabeasca, Vulcăneşti şi PH Brânza) în luna aprilie se observă pentru prima dată pe întreaga perioadă de observaţii. Cea mai mare cantitate de precipitaţii a fost înregistrată la PH Chişinău r. Bâc – 125 mm, sau 285% din norma lunară.

Precipitaţii cu intensitate deosebit de mare s-au înregistrat pe 20 aprilie pe cea mai mare parte a teritoriului ţării – în decurs de 24 ore au căzut de la 40 până la 63 mm (PH Chişinău r. Bâc), ceea ce în luna aprilie izolat se semnalează pentru prima dată (SM Chişinău, Ceadâr-Lunga,  PAM Anenii Noi, Căuşeni, Vulcăneşti şi PH Chişinău r. Bâc, Brânza).

Pe 20 aprilie anul 2017 după o absenţă de două luni a stratului de zăpadă (de la 20-26 februarie) aproape pretutindeni acesta din nou s-a format, ceea ce în această perioadă izolat în teritoriu se semnalează în medie o dată la 20-30 de ani, dar pretutindeni in această perioadă stratul de zăpadă s-a stabilit pentru prima dată.

Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice din 21 aprilie izolat în raioanele din nordul  ţării a atins 5-14 cm, în cele centrale şi din sud – preponderent 20-40 cm. Însă izolat (SM Bălţata, Chişinău, Comrat) grosimea acestuia a constituit 47-57 cm, ceea ce cu 5-6 cm a depăşit grosimea maximă anuală a stratului de zăpadă pentru perioada de 70 de ani de observaţie.

Conform metodei indirecte de calcul, echivalentul în apă al stratului de zăpadă de pe platformele meteorologice pe 21 aprilie a constituit în raioanele din centrul şi sudul ţării în fond 200-400 mm, în mun. Chişinău – 450 mm, ceea ce de 6-10 ori a depăşit norma pe ruta de ridicări nivometrice în câmp (22-53 mm) şi se semnalează prima dată pentru toată perioada de observaţie.

În perioada 20-21 aprilie s-au semnalat depuneri de lapoviţă pe arbori şi pe firele de comunicaţii şi electrice. Dimensiunea acestora pe conductorii chiciurometrului (înălţimea de 2 m de la suprafaţa solului) de pe platformele meteorologice în fond a constituit 2-20 mm, izolat acestea au atins valori deosebit de periculoase – 51 mm (pe 21 aprilie la SM Bravicea).  Presiunea de zăpadă de pe fire şi arbori a agravat şi presiunea vântului. Viteza vântului în această perioadă a atins preponderent 12-22 m/s.

Complexitatea condiţiilor meteorologice periculoase semnalate în perioada 20-21 aprilie, în primul rând deosebit de puternic a influenţat asupra fondului forestier naţional şi a cauzat daune într-o oarecare măsură în ecosistem. De asemenea, au fost create condiţii nefavorabile pentru traficul transportului, au fost provocate daune semnificative obiectelor economiei naţionale şi culturilor agricole, precum şi firelor de comunicaţii şi electrice.

În perioada 1 august – 20 septembrie aproape pretutindeni pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme caniculară cu deficit semnificativ de precipitaţii, ceea ce a dus la apariţia secetei puternice, iar izolat a fost secetă foarte puternică şi în această perioadă din an se observă în medie o dată în 15 ani.                                           

Temperatura medie a aerului pentru această perioadă a constituit +20..+22ºС, fiind în fond cu 3-4ºС mai ridicată faţă de normă. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decada a doua a lunii septembrie, când temperatura medie decadică a aerului a depăşit  norma cu 4-6ºС, ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Cantitatea de  precipitaţii pentru perioadă 1 august – 20 septembrie pe 80% din teritoriu a constituit 20-60 mm (25-65% din normă), iar pe 10% din teritoriu numai 5-15 mm (5-20% din normă). Doar în unele puncte (10% din teritoriu) au căzut 80-85 mm (100-105% din normă).

Vreme anomal de caldă s-a semnalat şi  în luna decembrie, când temperatura medie lunară a aerului a depăşit  norma cu 3,5-4,5ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-20 ani.

Comparativ cu anul 2016, anul 2017 a fost similar după temperatura medie anuală a aerului şi cantitatea de  precipitaţii.

Condiţiile agrometeorologice în cea mai mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2017 au fost în fond favorabile pentru formarea recoltei la culturile agricole principale.

Din cauza regimului termic ridicat reluarea vegetaţiei culturilor agricole pe teritoriul ţării s-a semnalat la sfârşitul lunii februarie – începutul lunii martie (cu trei săptămâni mai devreme faţă de termenii obişnuiţi). Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului până la +5ºС şi mai jos în intervalul 1-14 noiembrie pe cea mai mare parte a teritoriului ţării a suspendat vegetaţia culturilor agricole.

Durata perioadei de vegetaţie a culturilor agricole a constituit 260-270 de zile, fiind în medie cu o lună mai îndelungată ca de obicei.

Regimul termic  ridicat şi insuficienţa mare de precipitaţii din perioada 1 august – 20 septembrie nu au influenţat considerabil asupra stării şi formării recoltei la principalele culturi agricole, deoarece în perioada critică de vegetaţie (iunie-iulie) condiţiile vremii au fost în fond favorabile.

Însă din cauza cantităţii foarte scăzute a umidităţii productive în sol, s-au creat condiţii dificile pentru creşterea în greutate şi acumularea zahărului la sfecla de zahăr, ceea ce a influenţat negativ asupra cantităţii şi calităţii roadei.

Suma temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit 3165-3555ºC, depăşind norma cu 215-425ºС.

Suma temperaturilor efective a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2460-2895ºC, depăşind norma cu 310-515ºС.

În anul 2017 media recoltei de grâu de toamnă a constituit în republică circă 39 ch/ha, fiind mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani cu 12 ch/ha; porumbul – 35 ch/ha, fiind cu 6 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani, floarea-soarelui - 22 ch/ha, fiind cu 6 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani. Recolta medie a sfeclei de zahăr a constituit în jur de 320 ch/ha,  fiind cu  20 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani.

Şef CMC            T. Bugaevaa

Şef CМА            T. Mironova