Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2016

 

În Republica Moldova anul 2016 a fost caracterizat de un regim termic înalt şi cu precipitaţii, în fond în limitele normei. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,9..+11,8°Ñ, depăşind norma climatică cu 1,4-2,1°Ñ şi se semnalează în medie o dată în 10-20 ani. Conform datelor SM Chişinău (perioada de observaţii 122 de ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,2°Ñ (cu 1,7°Ñ mai ridicată faţă de normă), astfel s-a plasat pe locul 4 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 1, 2).

 

               0C

Fig.1  Temperatura medie lunară a aerului la SM Chişinău, a. 2016

 

 

              0C

Fig.2 Şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, SM Chişinău

 

 

 

Temperatura maxima absolută a aerului în anul 2016 a atins +37ºÑ (iulie, SM Tiraspol), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5 ani. Minimă absolută a constituit -22ºÑ (ianuarie, SM Rîbniţa, Codrii, Bălţata), ceea ce în timpul iernii se înregistrează în medie o dată în 2-3 ani.

Vreme anomal de caldă s-a semnalat în luna februarie, când temperatura medie lunară a aerului a fost cu 6-7°C mai ridicată faţă de normă, ceea ce pe 60% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată, iar în  restul teritoriului – pentru a doua oară în  toată  perioada  de  observaţii. Maxima  absolută a atins +22ºÑ (februarie, SM Ceadâr-Lunga), ceea  ce  în  timpul  iernii  se  semnalează  în  medie o dată la 20 ani.

Foarte cald a fost pe parcursul lunii aprilie, cînd temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată cu 3-4ºÑ faţă de valorile normeiceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.  Temperatura maximă a aerului pe 18 aprilie a urcat pînă la +28..+31ºÑ, ceea ce în decada a doua a lunii aprilie se semnalează pe teritoriu pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

Vreme anomal de caldă pe teritoriul ţării s-a semnalat de asemenea şi în decada a treia a lunii iunie, cînd temperatura medie decadică a aerului  a fost cu 4-6ºÑ mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în această decadă  pentru prima dată din toată perioada de observaţii. Foarte cald a fost şi în decada a treia a lunii august, cînd temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 3-5ºÑ şi se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

De asemenea vreme foarte caldă s-a înregistrat în prima decadă a lunii septembrie, cînd temperatura medie decadică a aerului a depăşit norma cu 3-6ºÑ, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-30 ani.

Ñantitatea anuală de precipitaţii căzute a constituit pe teritoriu 445-765 mm sau 100-145% din normă (fig. 3).  

 

       mm

Fig.3  Ñantitatea lunară de precipitaţii la SM Chişinău, a. 2016

 

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea precipitaţiilor de pînă la 23 mm timp de 12 ore (ianuarie), ploi torenţiale (mai, iunie. iulie, august şi octombrie) şi grindină cu diametrul de pînă la 25-30 mm (iunie), care au cauzat deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi vătămarea culturilor agricole.

Comparativ cu anul 2015, în anul 2016 temperatura medie anuală a aerului a fost cu 0,3-0,8ºÑ mai scăzută,  precipitaţii au căzut în fond mai multe (în medie cu 120-250 mm). 

Sezonul de iarnă 2015-16 a fost scurt şi foarte cald. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit în teritoriu +0,6..+2,0ºÑ, ceea ce pe o mare parte a teritoriului este cu 3-4ºÑ mai ridicată faţă de normă şi se semnalează în medie o dată la 20-30 ani.

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 60% din teritoriul ţării a constituit 75-117 mm (80-120% din normă), doar la SM Camenca suma lor a atins 127 mm (150% din normă). Pe restul teritoriului, predominant în raioanele din centrul şi sudul ţării, au căzut 49-70 mm (50-75% din normă).

Stratul de zăpadă s-a stabilit pe 2 ianuarie pe o mare parte a teritoriului, iar pe 5 ianuarie –pretutindeni şi s-a menţinut până la sfârşitul lunii. Grosimea  maximă  a  acestuia  pe  platformele  meteorologice a atins 29 cm (SM Ceadâr-Lunga). De asemenea stratul de zăpadă izolat s-a semnalat în unele zile a lunii februarie.

Primăvara a fost caldă şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară a constituit în teritoriu +10,9..+12,2°Ñ, ceea ce este cu 1,8-2,7°Ñ mai ridicată faţă de normă, fiind semnalată în medie o dată în 10 ani.

Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul sezonului pe  55% din teritoriul ţării a constituit 108-138 mm (80-120% din normă).  În restul teritoriului suma lor a atins 148-216 mm (125-180% din normă).

Vara a fost foarte caldă şi cu deficit semnificativ de precipitaţii în lunile iulie şi august. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +20,8..+23,0ºÑ, fiind cu 1,5-2,5ºÑ mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10 ani din toată perioada de observaţii, iar în ultimii 20 de ani – în medie o dată în 3 ani.

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30ºÑ în decursul sezonului de vară a constituit pe teritoriu în fond 31-54 zile (norma fiind de 8-27 zile). Numărul de zile cu temperatura aerului de +35ºÑ a constituit în teritoriu 1-10 zile (norma fiind de 1-2 zile).

Cantitatea de precipitaţii pe parcursul sezonului pe 60% din teritoriu

Pe parcursul sezonului precipitaţiile au căzut neuniform. Cea mai mare cantitate a acestora s-a semnalat în luna iunie, cînd suma lunară pe 70% din teritoriul republicii a constituit în fond 60-135 mm (80-180% din normă), iar izolat, preponderent în raioanele din centru, a ajuns la 160-216 mm (200-300% din normă). Însă  înn luna  iulie  s-a semnalat deficit de precipitaţii – pe 55% din teritoriu au căzut 10-40 mm (15-60% din norma lunară), iar izolat (35% din teritoriu) suma acestora nu a depăşit 1-8 mm (2-10% din norma lunară). În luna august la fel a continuat restanţa de precipitaţii, pe 50% din teritoriu, în fond în raioanele din centrul şi sudul ţării, au căzut 15-40 mm (25-70% din norma lunară).

Toamna a fost neomogenă după regimul termic şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +8,5..+11,1ºÑ, fiind în limitele normei.

Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului a constituit în fond 115-220 mm (100- 180% din normă). În raioanele extreme din nordul şi sudul  ţării suma acestora a atins 245-280 mm  (200-260% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 10 -20 ani..

Condiţiile agrometeorologice în cea mai mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2016 au fost îndeosebi favorabile pentru formarea recoltei  a culturilor agricole generale.

Din  cauza  regimului   termic  înalt   reluarea  vegetaţiei  culturilor  agricole  în  raioanele  din centrul şi  sudul ţării s-a semnalat  în intervalul  13-22  februarie, în  raioanele  din  nord – pe 5-6 martie, fiind cu 20-30 zile mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. Întreruperea vegetaţiei s-a semnalat în fondd în perioada 9-14 noiembrie (în termenii apropiaţi de cei obişnuiţi).

Durata perioadei de vegetaţie culturilor agricole a constituit 270-280 de zile.

Suma temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit 3375-3745ºC, depăşind norma cu 530-675ºÑ.

Suma temperaturilor efictive a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2465-2915ºC,, depăşind norma cu 370-505ºÑ

În anul 2016 media recoltei de grîu de toamnă a constituit în republică 31 ch/ha, fiind mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani cu 4 ch/ha; porumbul – 34 ch/ha, fiind cu   5 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani, floarea-soarelui - 19 ch/ha, fiind cu 4 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani. Recolta medie a sfeclei de zahăr a constituit în jur de 315 ch/ha,  care este aproape de roada medie recoltată din ultimii 10 ani.

 

 

Şef CMC            T. Bugaevaa

Şef CÌÀ            T. Mironova