Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2014

Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,3..+11,3ºС, depăşind norma climatică cu 1,0-1,5ºС, și se semnalează în medie o dată în 5-10 ani pentru toată perioada de observaţii instrumentale, iar în ultimii 20 ani – în medie o dată în 3 ani. La Chișinău temperatura medie anuală a aerului a constituit +10,9°С (cu 1,4°С mai ridicată față de normă), astfel anul 2014 s-a plasat pe locul 7 în şirul celor mai calzi ani din toată perioada de observaţii instrumentale. Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 temperatura medie anuală a aerului și cantitatea de  precipitaţii au fost similare.

Temperatura minimă absolută a aerului în anul 2014 a constituit în teritoriu -26,7ºС (1 februarie, SM Bălțata), ceea  ce  în  sezonul  de iarnă  în  raioanele centrale  ale  țării  se  semnalează  în medie o dată în 7-10 ani. Maxima absolută a atins +38,8ºС (3 august, SM Dubăsari), ceea ce în luna august se semnalează în medie o dată în 15 ani pentru toată perioada de observații, iar în ultimii 20 de ani – în medie o dată în 5 ani.

Ultimele  îngheţuri  de  primăvară  în  aer  cu intensitatea de -1°C pe teritoriul țării s-au semnalat pe 6 mai, iar la suprafața solului și la înălțimea de 2 cm de la sol cu intensitatea de -3..-5°C – pe 7-8 mai. Înghețuri în aer și la suprafața solului cu asemenea intensitate în această perioadă se semnalează în medie o dată în 10-20 ani.

Primele  îngheţuri  de toamnă  s-au  semnalat  pe  20  septembrie: în aer  cu  intensitatea  de pînă la -1,5ºC (SM Bălţata), iar la suprafaţa solului – de pînă la -1°C (SM Bălţata). Pe 19-20 septembrie, izolat în raionele din nordul şi centrul ţării s-au semnalat primele îngheţuri la înălţimea de 2 cm de la suprafaţa solului cu intensitatea de pînă la -1..-4°C. Îngheţuri cu asemenea intensitate în această perioadă sînt posibile în medie o dată în 10-15 ani.

Сantitatea anuală a precipitațiilor căzute a fost în fond în limitele normei și a constituit în teritoriu 417-729 mm (85-125% din normă).

Comparativ cu anul 2013, în anul 2014 temperatura medie anuală a aerului și cantitatea de  precipitaţii au fost similare.

 Sezonul de iarnă 2013-14 a fost în general mai cald ca de obicei şi cu deficit de precipitații pe o mare parte a teritoriului. Temperatura medie a aerului pentru sezon a constituit -0,2..-1,6ºС, fiind cu 0,7-1,7ºС mai ridicată faţă de normă, și se semnalează în medie o dată în 2-3 ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decursul primelor două decade a lunii ianuarie, cînd temperatura medie a aerului a fost cu 5-6°C mai ridicată față de valorile normei și se înregistrează în medie o dată în 15 ani. Însă pe parcursul decadei a treia a lunii ianuarie pe teritoriul țării s-a semnalat vreme anomal de rece. Temperatura medie decadică a aerului a fost cu 5,1-7,1°C mai scăzută față de normă, semnalîndu-se în medie o dată în 5-8 ani..

Cantitatea  de  precipitaţii  pentru  acest  sezon  pe 65% din teritoriul ţării a constituit 47-70 mm (50-75% din normă). În restul teritoriului suma lor a atins 75-95 mm (80-100% din normă). 

Învelișul de zăpadă pe teritoriul țării s-a stabilit pretutindeni pe 21-22 ianuarie și s-a menţinut în fond pînă în prima jumătate a lunii februarie. Grosimea lui maximă pe platformele meteorologice a atins în unele zile 29 cm (SM Ștefan-Vodă).

În perioada 19 ianuarie – 6 februarie pretutindeni s-au semnalat depuneri de polei cu diametrul în fond de pînă la 1-18 mm. Izolat diametrul lui maximal a atins 24 mm (SM Chișinău) – 27 mm (SM Tiraspol), ceea ce se consideră fenomen meteorologic stihinic și este posibil în teritoriu în medie o dată în 2-3 ani. Durata fenomenului meteorologic stihinic s-a egalat corespunzător cu 188 de ore și 132 de ore, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

Poleiul puternic, ninsorile abundente și izolat intensificări ale vîntului au provocat pe teritoriul țării deteriorarea obiectelor economiei naționale, deconectarea localităților de la sursele de energie electrică și troienirea drumurilor.

Primăvara a fost foarte caldă și cu precipitații. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de primăvară a constituit în teritoriu +10,9..+12,4°С, fiind cu 2,0-2,8°С mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 10-20 de ani. Vreme anomal de caldă s-a semnalat pe parcursul lunii martie, cînd temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată față de valorile normei cu 5-6°C,  ceea ce se semnalează în medie o dată în 30 ani.

Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul primăverii pe 40% din teritoriul ţării a constituit 90-150 mm (80-120% din normă). În restul teritoriului suma lor a atins 160-205 mm (125-170% din normă), сeea ce se semnalează pe teritoriul țării în medie o dată în 5-10 de ani. Cea mai mare cantitate de precipitaţii pe parcursul sezonului a căzut la SM Camenca – 246 mm (207% din normă), ceea ce în acest punct se semnalează pentru prima oară în toată perioada de observații. 

Vara a fost în fond caldă şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +19,3..+22,4ºС, fiind cu 0,5-1,5ºС mai ridicată faţă de normă și se semnalează în medie o dată în 3-5 ani. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30ºС și mai ridicată a constituit  în teritoriu între 12 (SM Briceni) și 45 zile (SM Tiraspol), norma fiind de 8-27 zile, iar cu temperatura aerului de +35ºС și mai ridicată – 2-8 zile (SM Tiraspol), norma fiind de 1-2 zile. Vreme foarte caldă s-a stabilit pretutindeni pe teritoriul țării în perioada 26 iulie – 16 august. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a constituit în fond +24..+30ºС, fiind cu 4-8°C mai ridicată față de normă și în această perioadă se semnalează în medie o dată în 10-25 ani.

Cantitatea de precipitaţii căzută pe parcursul verii pe 55% din teritoriu a fost aproape de normă şi a constituit 140-260 mm, doar în raioanele extreme din nordul țării (10% din teritoriu) suma lor a atins 290-320 mm (130-145% din normă). În restul teritoriului s-a semnalat deficit de precipitaţii – au căzut 85-135 mm (50-70% din normă). Maxima zilnică de precipitaţii a atins 105 mm (23 iulie, PAM Glodeni), ceea ce în acest punct se semnalează a doua oară în toată perioada de observații.

Toamna a fost ușor mai caldă decît de obicei şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +9,0..+11,5ºС, depășind norma în fond cu 0,3-0,9ºС. Vreme foarte caldă s-a semnalat în prima decadă a lunii septembrie, cînd temperatura medie decadică a aerului a depășit norma cu 3-5ºС, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Numărul de zile cu temperatura aerului ≥+30ºС pe parcursul lunii izolat a atins 5-8 zile, ceea ce în luna septembrie se semnalează în medie o dată în 20-30 ani.

Vreme foarte rece s-a semnalat în decada a treia a lunii octombrie, cînd temperatura medie decadică a aerului a fost cu 3,0-4,5ºС mai scăzută față de normă și se semnalează în medie o dată în 10 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut pînă la -13°C (26 octombrie, SM Soroca), ceea ce în luna octombrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observații. De asemenea, izolat în teritoriu în această decadă s-a observat depuneri de chiciură şi polei cu diametrul de 1-4 mm. Numărul de zile cu depuneri de chiciură şi polei a atins 3-4 zile, ceea ce  în luna octombrie se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observații.

Cantitatea  precipitaţiilor  căzute   pe  parcursul  sezonului  a  constituit  în  fond   100-190  mm (100-170% din normă). În unele raioane (SM Rîbnița, PAM Rezina) suma lor a atins 220-225 mm (200% din normă), ceea ce în aceste puncte se semnalează  în medie o dată în 10 ani.

Deosebit de multe precipitații au căzut în luna noiembrie. Cantitatea lunară de precipitaţii a constituit 55-90 mm (125-265% din norma lunară). În restul teritoriului suma lor a atins 100-140 mm,  ceea ce în această lună în unele raioane se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observații. Maximul zilnic de precipitații a atins 89 mm (20 noiembrie, SM Bălțata), ceea ce în această lună la fel se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observații.

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ninsori abundente cu cantitatea precipitaţiilor de pînă la 20-30 mm timp de 12 ore (ianuarie, decembrie), polei puternic cu diametrul de pînă la 24-27 mm (ianuarie),ploi torențiale și de lungă durată(mai,iulie,septembrie și noiembrie).Cele mai intensive precipitații s-au înregistrat în perioada 19-21 noiembrie, cînd  suma de precipitaţii acumulată în 3 zile la  SM Dubăsari, Bălțata și PAM Strășeni a constituit 126-135 mm, ceea ce în luna noiembrie în teritoriu se semnalează pentru prima dată în toată perioada de observații.

Ploile puternice, izolat cu oraje, grindină și intensificări ale vîntului de pînă la 25 m/s, care au avut loc pe parcursul lunilor mai-septembrie, au cauzat vătămarea culturilor agricole, deteriorarea obiectelor economiei naționale și au dus la deconectarea mai multor localități de la energia electrică.

Condiţiile agrometeorologice din anul 2014 au fost în fond favorabile pentru formarea înaltelor recolte agricole. 

Din   cauza   regimului   termic  ridicat   la  începutul lunii martie culturile agricole au reluat vegetația (cu 1-2 săptămîni mai devreme față de termenii obișnuiți). Întreruperea vegetație s-a semnalat în a doua jumătate a lunii noiembrie, în fond în termeni apropiați de cei obișnuiți.

Durata perioadei de vegetație a constituit în medie 235-250 zile.

Suma temperaturii pozitive a aerului mai ridicată de +10°C a constituit 3170-3680°C, depășind norma cu 320-465ºС.

 Suma temperaturii eficiente aerului mai ridicată de +5°C a constituit 2380-2875°C de căldură efectivă, depășind norma cu 350-435ºС.

În anul 2014 media în țară a recoltei de grîu de toamnă a fost de 36 ch/ha, cu 8 ch/ha mai ridicată de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 6 ch/ha mai ridicată de recolta anului trecut. La porumb media recoltei a fost de 42 ch/ha, cu 12 ch/ha mai ridicată de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 2 ch/ha mai ridicată de anul trecut. La floarea-soarelui recolta a fost în medie de 21 ch/ha, cu 5 ch/ha mai ridicată de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 1 ch/ha mai ridicată de anul trecut. Recolta medie a sfeclei de zahăr a fost de aproximativ 490 ch/ha, fiind mai ridicată de media din ultimii 10 ani cu 180 ch/ha și mai ridicată de anul trecut cu 140 ch/ha.

Şef CMC     T. Bugaeva

 Şef CMA     T. Mironova