|
Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2012
Anul 2012 pe teritoriul Republicii Moldova a fost în mare parte mai cald decît în mod obișnuit şi cu deficit semnificativ de precipitații în perioada iunie-septembrie. Aceste condiții au contribuit la menținerea pe parcursul aceste perioade a secetei atmosferice și pedologice foarte puternice. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,3..+11,7°Ñ, depăşind norma climatică cu 1,1-1,8°Ñ, fiind semnalată în medie o dată în 5-10 ani pentru toată perioada de observaţii, iar pentru ultimii 20 ani – în medie o dată în 3-5 ani. La Chișinău temperatura medie anuală a aerului a constituit +11,2°Ñ (cu 1,7°Ñ mai ridicată față de normă), astfel anul 2012 s-a plasat pe locul 4 în şirul celor mai calzi ani în toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura minimă absolută a aerului în anul 2012 a constituit în teritoriu -32,0ºÑ (12 februarie, Bălţi), plasîndu-se pe locul 3 în șirul minimelor absolute anuale pentru toată perioada de observații instrumentale. Temperatura maximă absolută a aerului pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale în Republica Moldova a atins +42,4ºÑ (Fălești, 7 august), fiind cu 0,9ºÑ mai ridicată faţă de valoarea maximă absolută înregistrată anterior (2007). Ultimele îngheţuri de primăvară pe teritoriul țării s-au semnalat pe 11 aprilie: cu intensitatea pe arii extinse în aer de -1..-5°C; pretutindeni la suprafața solului – de -1..-6°C; la înălțimea de 2 cm de la sol – de -3..-7°C. Primele îngheţuri de toamnă s-au semnalat pe 10 octombrie. Intensitatea lor în aer și la suprafaţa solului a avut valori de pînă la 0ºÑ ("Codrii", Tiraspol), la înălţimea de 2 cm – de pînă la -3ºÑ (Bălțata, Comrat). Ñantitatea anuală a precipitațiilor căzute pe an a fost în limitele normei și a constituit pe teritoriu 444-704 mm (85-120% din normă), însă acestea au căzut foarte neuniform pe parcursul anului. În perioada iunie – decada a doua a lunii septembrie au căzut doar 80-150 mm (30-65% din norma pentru această perioadă), iar în luna decembrie cantitatea lor a atins 75-145 mm (200-450% din normă), ceea ce pe 85% din teritoriul ţării s-a semnalat pentru prima dată în toata perioada de observaţii instrumentale. Sezonul de iarnă 2011-2012 a fost ușor mai rece decît în mod obişnuit şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu -2..-4ºÑ, fiind mai scăzută faţă de normă cu 0,5-1,3ºÑ. Vreme anomal de rece s-a semnalat în decursul primelor două decade ale lunii februarie. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 7-12°C sub valorile normei, ceea ce s-a semnalat pentru a treia oară în toată perioada de observaţii instrumentale. Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul sezonului pe 90% din teritoriul ţării a constituit 75-145 mm sau 80-150% din normă. Doar în unele raioane din centrul ţării suma lor a fost de pînă la 50-70 mm (55-75% din normă). Stratul stabil de zăpadă s-a stabilit pretutindeni în a doua jumătate a lunii ianuarie și s-a menţinut pînă în prima jumătate a lunii martie. Grosimea maximă a stratului de zăpadă pe platformele meteorologice s-a semnalat în decursul primelor două decade ale lunii februarie și a constituit în unele zile în general 25-50 cm, ceea ce în sezonul de iarnă se semnalează în medie o dată în 5-15 ani. Cea mai mare grosime a stratului de zăpadă s-a înregistrat la Edineţ –71 cm, Donduşeni – 63 cm, Bîrlădeni – 62 cm, Ocniţa – 60 cm, valori care se semnalează iarna în medie o dată în 20 ani. Primăvara a fost scurtă, foarte caldă și cu precipitații. Temperatura medie a aerului pe parcursul primăverii a constituit în teritoriu +10,9..+12,6ºÑ, fiind cu 2,3-3,1ºÑ mai ridicată faţă de normă, ceea ce pe o mare parte a teritoriului s-a observat pentru a doua oară în toată perioada de observații instrumentale. Vreme anomal de caldă s-a semnalat în decursul decadei a treia a lunii aprilie și în prima decadă a lunii mai. Temperatura medie a aerului în această perioadă a fost cu 6,5-7,5ºÑ mai ridicată față de valorile normei, semnalîndu-se pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale. Temperatura maximă a aerului în luna aprilie (decada a treia) a urcat în teritoriu pînă la +30,6..+32,5ºÑ, ceea ce pretutindeni s-a semnalat pentru prima dată în această lună pentru toată perioada de observaţii instrumentale. Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul primăverii pe 65% din teritoriul ţării a constituit 88-160 mm (80-120% din normă). În unele regiuni suma lor a atins 170-215 mm (135-155% din normă). Însă izolat (25% din teritoriu) s-a semnalat deficit de precipitații, înregistrîndu-se doar 65-80 mm (60-75% din normă). Vara a fost anomal de caldă și uscată. Temperatura medie a aerului pentru sezon a fost mai ridicată față de valorile normei cu 3,0-4,5°C și a constituit +21,7..+24,8°Ñ, pe 70% din teritoriul țării fiind semnalată pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale, depășind recordul precedent cu 0,1-0,8°C. În luna iunie temperatura medie a aerului a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 2,9-4,4°C, ceea ce pe cea mai mare parte a teritoriului țării se semnalează în medie o dată în 30-60 ani. Temperatura maximă a aerului în această lună a urcat aproape pretutindeni pînă la +37,2..+40,1ºÑ, ceea ce în lunà iunie s-a semnalat pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Cea mai caldă a fost luna iulie. Temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 4,3-5,7ºÑ, fenomen care s-a înregistrat pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. Vreme anomal de caldă s-a menținut în cea mai mare parte a primei decade a lunii august. Pe 7 august pe 50% din teritoriul țării s-au semnalat cele mai înalte valori ale temperaturii maxime a aerului pentru anotimpul de vară – +37,2 (Briceni)..+42,4ºÑ (Fălești), fiind cu 0,2-0,9ºÑ mai ridicate faţă de maximele absolute. La suprafața solului temperatura maximă a atins valori de +63..+71ºÑ, ceea ce se semnalează în medie o dată în 30 ani. Cantitatea precipitațiilor pe parcursul perioadei de vară a constituit în țară în fond 70-145 mm (35-70% din normă), valori semnalate în medie o dată în 5-15 ani. Numărul total al zilelor fără precipitaţii pe parcursul sezonului a atins în teritoriu 60 zile, iar cea mai lungă perioadă neîntreruptă cu așa condiții – 26 zile (Leova). Toamna a fost anomal de caldă şi izolat cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă a constituit în teritoriu +10,9..+13,6ºÑ, depășind norma cu 2,2-3,0ºÑ și fiind semnalată a doua oară în ultimii 50 de ani. Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul sezonului pe 60% din teritoriul ţării a constituit 90-140 mm (80-120% din normă), izolat suma lor a atins 155-170 mm (135-150% din normă). Însă pe 30% din teritoriu s-a observat deficit de precipitaţii – au căzut 60-85 mm (50-75% din normă). Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de depuneri de polei cu diametrul de pînă la 34 mm (februarie), ninsori abundente (februarie, decembrie), vînt puternic cu viteza maximă de pînă la 26-27 m/s (iulie), ploi torențiale, grindină cu diametrul de pînă la 25 mm, precum și seceta puternică din perioada vară – toamnă. Ninsorile abundente și viscolul din lunile februarie și decembrie au provocat formarea troienelor pe drumuri, fapt care a creat condiții extrem de nefavorabile pentru traficul rutier. Ploile puternice, izolat cu oraje, grindină și intensificări ale vîntului, care au avut loc în unele raioane pe parcursul lunilor mai, iunie și iulie, au cauzat vătămarea culturilor agricole și au dus la deconectarea mai multor localități de la energia electrică. Comparativ cu anul 2011, în anul 2012 temperatura medie anuală a aerului a fost cu 0,5-1,0ºC mai ridicată, precipitaţii au căzut mai multe (în mediu cu 150 mm). Valori analogice ale temperaturii medii anuale a aerului s-au semnalat în anii 2008 și 2009. Vremea anomal de caldă și cu deficit semnificativ de precipitații, care s-a menținut în lunile iunie – septembrie pe întreg teritoriul țării, a contribuit la menținerea în decursul acestei perioade a secetei pedologice și a celei atmosferice, acestea fiind atribuite secetelor foarte puternice. Luînd în considerare aria afectată, seceta din 2012 se clasifică drept secetă catastrofală. Condiţiile agrometeorologice în anul 2012, au fost mai puțin favorabile pentru formarea recoltei culturilor agricole, fapt cauzat de insuficienţa de precipitaţii în perioada de vegetaţie şi cantitatea joasă de umezeală productivă în sol pe parcursul sezonului de vară. Coeficientului Hidrotermic Selianinov (CHT), care caracterizează nivelul de umezire a teritoriului, a constituit pentru perioada menționată în mediu 0,5, ceea ce corespunde secetei puternice şi foarte puternice. Vremea în general caniculară și foarte uscată, semnalată în lunile iunie – septembrie, a avut influență negativă asupra creșterii, dezvoltării și formării recoltei la culturile de toamnă, prășitoare și multianuale, precum și asupra semănatului culturilor de toamnă. La situaţia din 30 august, pe 70% din teritoriul cercetat rezervele de umezeală productivă în stratul de sol arabil pe terenurile cu arătură de toamnă au fost foarte joase şi au constituit 1-11 mm (5-50% din normă). Izolat acestea au lipsit definitiv. Pe 30% din teritoriu, preponderent în raioanele din sudul ţării, rezervele de umezeală au constituit 15-30 mm (80-130% din normă). Pe 65% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m au fost de asemenea joase şi au constituit 5-45 mm (5-55% din normă). În unele raioane din nordul ţării şi izolat în sud (35% din teritoriu) ele au constituit 70-100 mm (85-110% din normă). Condițiile meteorologice de la începutul toamnei anului 2012 au fost nesatisfăcătoare pe o mare parte a teritoriului țării pentru efectuarea semănatului, creșterea și dezvoltarea culturilor de toamnă. Ploile din luna octombrie, dar și regimului termic înalt semnalat pe parcursul toamnei, au îmbunătățit condițiile pentru creșterea, dezvoltarea culturilor de toamnă și pregătirea lor pentru iernat. În cea mai mare parte a toamnei s-au semnalat condiții favorabile pentru coacerea lemnului la pomii fructiferi și vița de vie. Semănatul în masă al culturilor de toamnă a fost efectuat la sfîrșitul lunii septembrie - octombrie. Unele gospodării din partea de nord a țării au finalizat semănatul culturilor de toamnă la începutul lunii noiembrie. Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de +5°C în direcţia scăderii ei, fenomen ce caracterizează întreruperea vegetaţiei culturilor pomicole şi a viţei de vie, s-a semnalat pe 14-15 noiembrie, fiind în cea mai mare parte a teritoriului ţării în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi, iar în raioanele de nord înregistrîndu-se cu 5-8 zile mai tîrziu de termenii cei obişnuiţi. La situaţia din 18 noiembrie, rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului pe terenurile cu culturi de toamnă pe 80% din teritoriul ţării au constituit 20-40 mm (80-150% din normă), izolat în raioanele de nordul şi centrul ţării - 10-18 mm (40-70% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m pe 60% din teritoriu rezervele de umezeală productivă în sol au constituit 20-85 mm (15-75% din normă), în rest - 95-140 mm (85-140% din normă). La aceeași dată, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale pe 55% din teritoriu au constituit 85-140 mm (90-150% din normă), în rest - 55-75 mm (50-60% din normă). Scăderea temperaturii medii zilnice a aerului pînă la +3°C şi mai jos pe 3-4 decembrie a condus la întreruperea vegetaţiei la culturile de toamnă pe întreg teritoriul ţării, fapt observat în general cu 10 zile mai tîrziu faţă de termenele obişnuite. La momentul întreruperii vegetaţiei pe 75% din teritoriul ţării la culturile de toamnă s-a semnalat înfrăţirea, în rest - frunza a treia. Starea semănăturilor a fost preponderent bună, izolat în raioanele de nord - satisfăcătoate. În anul 2012 media recoltei de grîu de toamnă în țară a fost de 17 ch/ha, cu 5 ch/ha mai jos de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 13 ch/ha mai jos de recolta anului trecut. La porumb media recoltei a fost de 10 ch/ha, cu 20 ch/ha mai jos de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 27 ch/ha mai jos de anul trecut. La floarea-soarelui recolta a fost în medie de 10 ch/ha, cu 3 ch/ha mai jos de media recoltei din ultimii 10 ani și cu 7 ch/ha mai jos de anul trecut. Recolta medie a sfeclei de zahăr a fost de aproximativ 200 ch/ha, fiind mai jos de media din ultimii 10 ani cu 55 ch/ha și mai jos de anul trecut cu 70 ch/ha.
|
