Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2011

Anul 2011 pentru teritoriul Republicii Moldova a fost mai caldă decît în mod obișnuit şi cu deficit mare de  precipitații în peste 60% din teritoriul țării.

Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +9,1..+10,7°С, depăşînd în fond norma climatică cu 0,5-1,3ºС, ceea ce se semnalează pentru toată perioada de observații instrumentale în medie o dată în 3-5 ani, iar în ultimii 20 ani –  în medie o dată în 2 ani. La SM Chișinău temperatura medie anuală a aerului a constituit +10,5°С (cu 1°С mai ridicată față de normă) și s-a plasat pe locul zece în şîrul celor mai calzi ani din toată perioada de obserbaţii instrumentale.

Temperatura minimă absolută a aerului în anul 2011 a constituit în teritoriu -19,2ºC (30 ianuarie, SM Tiraspol), ceea ce se semnalează în medie o dată în 2 ani. Temperatura maximă absolută a aerului a atins +35,8ºC (20 iulie, SM Dubăsari), ceea ce se semnalează în medie o dată în 2 ani.

Ultimele îngheţuri de primăvara în aer pe teritoriul republicii s-au semnalat în 24 aprilie cu intensitatea de  0,0..-0,9ºC (SM Rîbniţa, Bălţi, Bălţata, Tiraspol).  Ultimele îngheţuri la suprafaţa solului s-au semnalat  pe 7 mai cu intensitatea de 0ºC  (SM Comrat, Ceadîr-Lunga), iar la înălţimea de 2 cm de la sol pe 8 mai cu intensitatea de -1°C (SM Ştefan-Vodă). Îngheţuri la suprafaţa solului şi la înălţimea de 2 cm de la sol cu astfel de intensitate în raioanele din sudul țării în această perioadă din an se semnalează în medie o dată în 20 ani.

Primele  îngheţuri  de  toamnă  s-au semnalat  pe 3 octombrie. Intensitatea lor în aer a avut valori de -0,1ºС  (SM Bălţi), la  suprafaţa solului – de pînă la -2ºС (SM Camenca), la înălţimea de 2 cm – de pînă la -4ºС (SM Camenca).

Precipitațiile au căzut neuniform. Pe 60% din teritoriul țării (în fond în raioanele din nordul republicii și izolat în cele centrale și de sud) s-a semnalat deficit de  precipitații. Suma lor a constituit 290-415 mm (50-75% din norma anuală), ceea ce se semnalează în raioanele din nordul țării în medie o dată în 20-30 ani, iar în restul teritoriului – în medie o dată în 5-10 ani.  Pe 40% din teritoriul țării cantitatea precipitațiilor căzute a fost aproape de normă –  430-545 mm (80-105% din norma anuală).

Cantitatea medie de precipitații pe teritoriul republicii a constituit 400 mm, ceea ce plasează anul 2011 pe locul șase în şîrul celor mai uscați ani din ultimii 60 ani (aa. 1951, 1953, 1986, 1990, 1994).

Sezonul de iarnă 2010-2011 a fost în general mai rece decît în mod obişnuit şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu -2,0..-3,7ºС, fiind mai scăzută faţă de normă cu 0,3-1,0ºС. Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul sezonului a constituit în teritoriu 81-142 mm, sau 85-138% din normă. Învelişul de zăpadă s-a menţinut în o mare parte a sezonului de iarnă. Pretutindeni acest înveliș s-a stabilit pe 2 decembrie şi către 10 ianuarie s-a topit. Deasemenea,  formarea învelişului de zăpadă s-a semnalat în decada a treia a  lunii ianuarie şi în o mare parte a lunii februarie. Grosimea lui maximă în unele zile pe platformele meteorologice a atins 27 cm (ianuarie, SM Cahul).

Primăvara a fost puţin mai caldă ca de obicei. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +9,1..+10,5ºС, fiind cu 0,2-1,0ºС mai ridicată faţă de normă. Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul primăverii pe 55% din teritoriul ţării (în raioanele  din nord şi izolat din centrul şi sudul republicii) a  constituit 55-85 mm, sau  40-75% din  normă. În restul teritoriului au căzut  90-140 mm, sau 80-125% din normă.

Vara a fost caldă şi izolat cu deficit de precipitaţii. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu +20,1..+22,2ºС, fiind cu 0,8-1,5ºС mai ridicată faţă de normă. Cantitatea de precipitaţii căzută în acest sezon pe 60% din teritoriu a fost în fond aproape de normă şi a constituit 170-235 mm, doar izolat (SM Rîbniţa, Bravicea, Tiraspol, PAM Sîngerei, Căuşeni) suma lor a atins 250-360 mm (140-150% din normă). Pe 30% din teritoriu s-a semnalat deficit de precipitaţii – au căzut doar 115-160 mm (60-75% din normă).

Precipitaţiile în timpul verii  au  căzut  neuniform. Cea  mai  mare cantitate de precipitaţii s-a semnalat în luna iunie – în fond 100-200 mm, sau 120-280% din norma lunară. În lunile iulie-august, dimpotrivă, pe o mare parte a teritoriului s-a observat un deficit mare de precipitaţii – pe parcursul a două luni au căzut în fond 50-80 mm, sau 50-70% din normă. În unele raioane (SM Chişinău, Bălţata, PAM Anenii Noi, Basarabeasca) suma lor a constituit 15-30 mm (15-30% din normă), ceea ce în ultimii 20 ani se semnalează în medie o dată în 10 ani, iar la SM Bălţata – pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Toamna a fost neomogenă după regimul termic şi cu deficit semnificativ de precipitaţii, ceea ce a condus la declanşarea secetei catastrofale care a afectat peste 80% din teritoriul ţării. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a constituit în teritoriu +8,9..+11,0ºС, fiind, în fond, în limitele normei  sau  izolat cu 1ºC mai ridicată. Cantitatea  precipitaţiilor  căzute  în  teritoriul republicii pe parcursul sezonului a constituit în fond 35-60 mm (30-55% din normă), ceea ce se semnalează  în medie o dată în 10 ani. Vreme foarte uscată s-a menținut și pe parcursul lunii noiembrie. În această lună precipitaţiile în fond au lipsit sau cantitatea lor izolat a constituit 1-3 mm, ceea ce pe 75% din teritoriul ţării se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice: vînt puternic cu viteza maximă de pînă la 26-29 m/s (februarie, aprilie); ploi torențiale de pînă la 80 mm pe parcursul a 12 ore (iunie, iulie), care au cauzat deconectarea mai multor localităţii de la sursele energiei electrice şi la vătămarea culturilor agricole; seceta puternică în perioada vară – toamnă.

În anul 2011 comparativ cu anul 2010 temperatura medie anuală a aerului a fost similară, precipitaţii au căzut considerabil mai puține (cu 300 mm). An analog după cantitatea precipitațiilor căzute este 1994.

Condiţiile agrometeorologice din anul 2011 au fost în fond favorabile pentru formarea  înaltelor  recolte  agricole.   În perioada 1 august – 8 octombrie 2011 pretutindeni s-a semnalat regim termic înalt (cu 2-2,5°C mai ridicată faţă de normă) şi  cu  deficit  semnificativ de precipitaţii (10-50% din normă), ceea ce a condus la declanşarea secetei catastrofale, care a afectat peste 80% din teritoriul ţării.

Regimul   termic    ridicat    şi   insuficienţa  mare   de   precipitaţii   din    perioada 1 august – 8 octombrie nu au influenţat negativ asupra stării şi formării recoltei la principalele culturi agricole, deoarece în perioada critică de vegetaţie (iunie-iulie) condiţiile agrometeorologice au fost în fond favorabile. Totodată, din cauza cantităţii foarte scăzute a umidităţii productive în sol, s-au creat condiţii dificile pentru creşterea în greutate şi acumularea zahărului la sfecla de zahăr, ceea ce a influenţat negativ asupra cantităţii şi calităţii roadei.

Menţinerea îndelungată a vremii foarte uscate şi deficitul foarte mare de umezeală productivă în sol au provocat condiţii critice pentru semănatul şi dezvoltarea culturilor de toamnă. Gospodăriile agricole au început semănatul culturilor cerealiere doar la începutul decadei a doua a lunii octombrie. Seminţele au fost încorporate în sol preponderent uscat, de aceea dezvoltarea lor s-a desfăşurat slab şi neuniform.

Dezvoltarea lor a avut loc cu întîrziere de 1,5 luni faţă de termenii obişnuiţi, fapt datorat semănatului în termeni tîrzii şi condiţiilor agrometeorologice nefavorabile.

La momentul întreruperii vegetaţiei (10 noiembrie) pe 60% din teritoriul republicii culturile de toamnă s-au aflat în fază de răsărire, pe 25% – în fază de încolţire a boabelor şi doar pe unele terenuri (15% din teritoriu) – în faza apariţiei frunzei a treia, rămînînd nedezvoltate şi slab înrădăcinate.`

La situaţia din 18 noiembrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului  pe  terenurile  cu  culturi de toamnă (pe 60% din teritoriu) au constutuit 15-25 mm (75-115% din normă), iar pe 40% din teritoriu – 5-12 mm (25-60% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m, pe 60% din  teritoriu, rezervele  de  umezeală productivă în sol au constituit 70-120 mm (75-135% din normă), în restul teritoriului (40%) – 25-60 mm (35-65% din normă).

Datorită regimului termic ridicat în cea mai mare parte a lunii decembrie culturile de toamnă au vegetat slab. La începutul decadei a treia datorită regimului termic scăzut vegetaţia culturilot de toamnă s-a întrerupt. La situaţia din 20 decembrie a 2011 pe 50% din teritoriul republicii culturile de toamnă   s-au aflat în fază de răsărire, pe 40% din teritoriu – în faza apariţiei frunzei a treia, iar  pe 10% din teritoriu s-a semnalat înfrăţirea slabă a plantelor.   

În anul 2011 recolta medie pe republică la grîul de toamnă a constituit 31 ch/ha, cu 8 ch/ha mai ridicată față de roada medie din ultimii 10 ani, la porumb – 37 ch/ha, cu 9 ch/ha mai ridicată față de roada medie din ultimii 10 ani, la floarea soarelui - 17 ch/ha, cu 3 ch/ha mai ridicată față de roada medie din ultimii 10 ani. Roada de sfeclă de zahăr a constituit în medie pe republică 270 ch/ha, fiind mai scăzută faţă de recolta a. 2011 cu 70 ch/ha şi aproape de roada medie din ultimii 10 ani.

Şef CMşiPC                    T. Bugaeva

 Şef CPA                        T. Mironova