Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2010

            În Republica Moldova anul 2010 a fost cald şi cu precipitaţii. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu 8,9-11,2ºС căldură, depăşînd norma climatică cu 0,8-1,3ºС. Temperatura maximă absolută a aerului a constituit 39ºC căldură (august, SM Tiraspol), iar minima absolută – 31ºC frig (ianuarie, SM Bălţi).

            Ultimele îngheţuri de primăvară în aer pe teritoriul republicii s-au semnalat în 27 aprilie, cu intensitatea de 0,1-1,7ºC frig (SM Rîbniţa, Bălţi, „Codrii”, Bălţata, Tiraspol), iar la suprafaţa solului – pe 27-28 aprilie cu intensitatea de 0-3ºC frig (SM Bălţata, Chişinău, Tiraspol). Primele îngheţuri de toamnă în aer (cu intensitatea de 1ºС frig) şi  la  suprafaţa  solului  (cu intensitatea de 2ºС frig)  s-au  semnalat  pe 3 octombrie (SM Bălţi).

            Precipitaţiile au căzut neuniform. Cantitatea lor pe parcursul anului  în cea mai mare parte a teritoriului a constituit în fond 615-790 mm (110-150% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-25 ani. Izolat în raioanele din nordul republicii (SM Briceni, Rîbniţa, PAM Ocniţa, Edineţ, Rezina) suma precipitaţiilor căzute a atins 800-972 mm (155-185% din normă), înregistrîndu-se în aceste puncte pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale.

            Primul înveliş de zăpadă s-a semnalat pe 27-28 noiembrie în jumatatea de nord a republicii, grosimea lui pe platformele mateorologice a fost de pînă la 5 cm. Pretutindeni învelişul de zăpadă s-a stabilit pe 2 decembrie şi s-a menţinut aproape pe tot parcursul lunii, grosimea lui maximă pe platformele mateorologice în unele zile a atins    23 cm (SM Camenca).

            Sezonul de iarnă 2009-2010 a fost în general mai rece decît în mod obişnuit şi cu multă zăpadă. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului în teritoriu a constituit 1,3 - 4,1ºС frig, fiind mai scăzută faţă de normă cu 0,1-0,8ºС. Cantitatea precipitaţiilor căzute în decursul sezonului a constituit în fond 170-260 mm (180-280% din normă), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Învelişul de zăpadă s-a stabilit pretutindeni în decada a doua a lunii decembrie şi s-a menţinut pe o mare parte a teritoriului pînă la 18-20 februarie, iar în raioanele extreme de nord – pînă la 26-28 februarie. Grosimea lui maximă în unele zile pe platformele mateorologice a atins 54 cm (decembrie, SM Ceadîr-Lunga).

            Pe parcursul sezonului de primăvară temperatura medie a aerului a constituit 9,8-11,1ºC căldură, fiind cu 0,6-1,7ºC mai caldă ca de obicei. Cantitatea precipitaţiilor căzute pe parcursul primăverii în o mare parte a teritoriului ţării a constituit în fond 100-170 mm, sau 90-140% din normă. Doar în unele raioane din nordul republicii suma lor a atins 211-224 mm (170-190% din normă).

            Vara a fost foarte caldă şi cu cantitatea de precipitaţii aproape de normă. Temperatura medie a aerului pentru acest sezon a constituit în teritoriu 21,2-23,7ºС căldură, fiind cu 2,1-3,0ºС mai ridicată faţă de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 20-30 ani. Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 35ºС şi mai mult a atins în decursul sezonului de vară în teritoriu 17 zile (SM Tiraspol), norma fiind de 2 zile, ce se semnalează în medie o dată în 20 de ani. Cantitatea de precipitaţii căzută în acest sezon în cea mai mare parte a teritoriului a fost aproape de normă şi a constituit în fond 200-270 mm, sau 80-120% din normă. Izolat (Ocniţa, Donduşeni, Grigoriopol, Cimişlia, Leova, Cahul) cantitatea lor a atins 290-380 mm, sau 160-190% din normă. Cea mai mare cantitate de precipitaţii în sezonul de vară a căzut în regiunile SM Briceni (473 mm) şi PAM Edineţ (432 mm), sau 72-80% din norma anuală, ceea ce în aceste puncte se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

            Toamna a fost în general caldă şi cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului de toamnă a constituit în teritoriu 9,3-12,3ºC căldură, fiind cu 1,0-1,7ºC mai ridicată faţă de normă. Însă repartiţia temperaturii medii lunare a aerului în decursul toamnei a fost neobişnuită pentru sezonul menţionat. Pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale temperatura medie lunară a aerului în luna octombrie a fost mai scăzută faţă de luna noiembrie (cu 2-3ºC). În luna noiembrie s-a semnalat vreme anomal de caldă. Temperatura medie lunară a aerului în această lună a constituit pe teritoriul republicii 8,2-11,1ºС căldură, fiind cu 5,8-7,0ºС mai ridicată faţă de norma şi s-a înregistrat pentru prima dată din toată perioada de observaţii instrumentale. Cantitatea precipitaţiilor căzute în teritoriu pe parcursul sezonului în fond a constituit 110-193 mm, sau 105-170% din normă.

            Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de averse puternice de ploaie, grindină, polei. Ploile puternice şi foarte puternice, izolat însoţite de grindină, căzute în iunie şi în prima jumătate a lunii iulie, au cauzat pagube materiale semnificative: inundarea caselor de locuit, obiectelor gospodăriilor agricole, deconectarea energiei electrice, deteriorarea terenurilor agricole, deasemenea, au complicat recoltarea roadei culturilor cerealiere.

            În anul 2010 comparativ cu anul 2009 temperatura medie anuală a aerului a fost cu 0,5-1,0ºC mai scăzută, precipitaţii au căzut considerabil mai multe (cu 150-530 mm). Analogic aşa temperatură medie anuală a aerului s-a semnalat în a.2005.

            Condiţiile agrometeorologice în anul 2010 au fost mai puţin favorabile pentru formarea recoltei agricole înalte. Recolta  viţei de vie din cauza temperaturelor joase în luna ianuarie s-a micşorat în mediu cu 26% comporativ cu anul 2009.

            Vremea ploioasă şi umiditatea relativ înaltă a aerului (80% şi mai mult) în a doua jumătate a lunii iunie – prima jumătate a lunii iulie au creat condiţii mai puţin favorabile pentru coacerea roadei la culturile de toamnă, cele pomicole şi viţei de vie, de asemenea, au contribuit la dezvoltarea bolilor în plantaţiile agricole, a complicat recoltarea roadei culturilor cerealiere. În acelaşi timp, aceste condiţii meteorologice au fost în fond favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea porumbului, florii-soarelui şi sfeclei de zahăr.

            În anul 2010 recolta medie pe republică la grîul de toamnă a constituit 26 ch/ha, aproape de roada medie  din  ultimii  10 ani,  la porumb – 33 ch/ha,  cu 6 ch/ha  mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani, la floarea soarelui - 17 ch/ha, cu 3 ch/ha mai ridicată faţă de roada medie din ultimii 10 ani. Roada de sfeclă de zahăr a constituit în medie pe republică 370 ch/ha, fiind mai scăzută faţă de recolta a. 2009 cu 190 ch/ha şi cu 120 ch/ha mai mică faţă de roada medie din ultimii 10 ani.

            Din cauza temperaturilor scăzute pe parcursul lunii ianuarie şi a condiţiilor meteorologice nefavorabile din a doua jumătate a lunii iunie-prima jumătate a lunii iulie, roada de struguri în anul 2010 faţă de a. 2009 a scăzut în medie cu 26% şi a constituit aproximativ 28,6 c/ha.

Şef CMşiPC                    T. Bugaeva

 Şef CPA                        T. Mironova