. |
Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice în luna februarie 2020
În decursul lunii februarie pe teritoriul ţării s-a semnalat vreme anomal de caldă. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată faţă de valorile normei cu 5,5-6,5ºÑ şi a constituit +2,5..+4,9ºÑ, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului a urcat până la +20ºÑ (staţia meteorologică Făleşti, Bravicea, Dubăsari, Bălţata), ceea ce se semnalează în medie o dată în 20 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -9ºÑ (staţia meteorologică Briceni, Camenca, Tiraspol, Ştefan-Vodă). În decursul lunii au căzut precipitaţii sub formă de zăpadă, lapoviţă şi ploaie. Cantitatea acestora pe 70% din teritoriu a constituit 27-50 mm (80-170% din normă), în restul teritoriului – 20-25 mm (60-70% din normă). Condiţii meteorologice complicate s-au observat pe 5-6 februarie. Pretutindeni pe teritoriul ţării în aceste zile s-au semnalat intensificări ale vântului de până la 15-23 m/s, pe cea mai mare parte a teritoriului au căzut precipitaţii puternice sub formă de ploaie, lapoviţă şi zăpadă, s-a stabilit stratul de zăpadă. În rezultatul vântului puternic au fost deteriorate firele de energie electrică. Zăpada căzută, viscolul şi gheţuşul pe drumuri au creat condiţii complicate pentru traficul rutier. Pe 24 februarie pretutindeni pe teritoriului ţării s-au semnalat intensificări ale vântului de până la 19-25 m/s, izolat s-a înregistrat furtună de praf. În unele raioane viteza vântului a atins 27 m/s (SM Corneşti, Cahul), ceea ce se consideră fenomen meteorologic stihinic. În rezultatul vântului puternic s-a semnalat deteriorarea firelor de energie electrică, obiectelor economiei naţionale şi terenurilor agricole. Pe 6-7 februarie izolat în nordul şi sudul ţării s-a semnalat înveliş de zăpadă. Grosimea maximă a acestuia pe platformele meteorologice a atins 6 cm (SM Cahul). În perioada 10-11.03 învelişul de zăpadă în fond s-a topit. În majoritatea zilelor din luna februarie solul a fost dezgheţat, doar la începutul lunii adâncimea de îngheţ a acestuia a variat între 2 şi 8 cm. Culturile de toamnă în decursul lunii s-au aflat în stare de repaus vegetativ. Din cauza regimului termic ridicat reluarea vegetaţiei culturilor de toamnă s-a semnalat la sfârşitul decadei a doua a lunii februarie, fiind în fond cu o lună mai devreme faţă de termenii obişnuiţi. La sfârşitul lunii culturile de toamnă s-au aflat în fond în faza înfrăţirii, izolat – frunza a treia. Înălţimea plantelor a constituit 10-20 cm. Numărul de plante pe 1m2 în fond a constituit 320-480. La plantele înfrăţite s-au format în medie 1-2 tulpini. Starea culturilor de toamnă în fond a fost satisfăcătoare. Plantaţiile multianuale şi viţa de vie pe cea mai mare parte a teritoriului ţării s-au aflat în stare de repaus vegetativ, doar în raioanele extreme din sudul ţării la sfârşitul lunii s-a semnalat umflarea şi desfacerea mugurilor la soiurile timpurii de cais, vişin şi cireş. Pentru stabilirea stării culturilor de toamnă, pomilor fructiferi şi viţei de vie în perioada iernatului, pe 18 februarie 2020 Serviciul Hidrometeorologic de Stat a colectat probe pentru creşterea şi analiza lor. Rezultatele creşterii culturilor de toamnă au demonstrat că procesul de iernare a decurs bine, pieirea culturilor de toamnă în general nu s-a depistat. Izolat pieirea lor a constituit 2-6%, fiind mai mică decât norma naturală (10%). Pe cea mai mare parte a teritoriului cercetat, la culturile pomicole principale nu s-a înregistrat pieirea mugurilor florali, doar local pieirea lor a constituit 3-6%, ce nu a depăşit norma naturală (15%). Rezultatele creşterii lăstarilor viţei de vie au demonstrat, că în cea mai mare parte a teritoriului cercetat, pieirea ochiurilor la soiurile tehnice de viţă de vie în fond nu s-a observat, doar izolat pieirea lor a constituit 4-8%, fiind sub norma naturală (20%).
|