OCTOMBRIE - 2011

În luna octombrie 2011 pe teritoriul republicii s-a semnalat vreme mai rece ca de obicei şi cu precipitaţii peste valorile normei.

Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii a fost mai scăzută faţă de valorile normei cu 0,5-1,5°C şi a constituit +8..+10°C.

După o perioadă cu vreme caldă şi uscată, semnalată la începutul lunii, pe 9 octombrie  brusc s-a răcit. Temperatura medie zilnică a aerului a scăzut cu 10ºС, ceea ce în această lună  din an se semnalează în medie o dată în 20 ani. 

Temperatura maximă a aerului în teritoriul ţării a urcat pînă la +28,4ºС  (SM Făleşti), iar cea minimă  a scăzut pînă la -7°C (SM Bălţata).

Temperatura  minimă la suprafaţa solului pe parcursul lunii a scăzut pînă la -6°C, la înălţimea de 2 cm de la sol – pînă la -7°C (SM Camenca, Comrat).

Primele îngheţuri în aer şi la suprafaţa solului s-au semnalat pe 3 octombrie. Intensitatea lor în aer a atins  valori de pînă la -0,1ºС (SM Bălţi), la suprafaţa solului – de pînă la -2ºС  (SM Camenca), iar la înălţimea de  2 cm de la sol – de pînă la -4°C (SM Camenca).

Trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valoarea de  +15°C în direcţia scăderii ei, ce caracterizează sfîrşitul verii meteorologice, a avut loc pe 8-9 octombrie, ceea ce în raioanele din nordul ţării este cu 25 de zile, iar în restul teritoriului cu 15-20 zile, mai tîrziu faţă de termenii  obişnuiţi. Asemenea sfîrşit de vară meteorologică tîrzie în raioanele din nordul republicii  se  semnalează  în  medie  o dată în 15 ani, în restul teritoriului – în medie o dată în 5 ani.

 Pe 8-9 octombrie, de asemenea,  a avut loc trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin valori  de +10°C în direcţia scăderii ei (sîrşitul perioadei cu vegetaţie activă a culturilor agricole), ceea ce în raioanele din nordul ţării s-a semnalat  în termini apropiaţi de cei obişnuiţi, în restul teritoriului – cu 8-10 zile mai devreme.

Suma precipitaţiilor căzute în decursul lunii pe o mare parte a  teritoriului republicii a constituit 25-45 mm (85-150% din norma lunară), izolat – 50-60 mm (160-180% din norma lunară).      

Condiţiile agrometeorologice în o mare parte a lunii octombrie au fost favorabile pentru finisarea recoltării culturilor agricole tîrzii.

La începutul lunii octombrie din cauza regimului termic înalt, deficitului esenţial de precipitaţii şi rezervelor  reduse  de  umezeală productivă în stratul arabil al solului, pe o mare parte a teritoriului ţării s-au menţinut condiţii nefavorabile pentru efectuarea semănatului şi răsărirea culturilor de toamnă. După o perioadă îndelungată şi uscată, ploile abundente căzute la sfîrşitul primei şi începutul  decadei a doua a lunii octombrie au completat  rezervele de umezeală productivă în sol şi au îmbunătăţit condiţiile de efectuare a semănatului, creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă.

Regimul termic scăzut, semnalat în jumătatea a doua a lunii octombrie, a reţinut creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă.  Dezvoltarea culturilor de toamnă în anul curent în fond are loc cu întîrziere de o lună faţă de termenii obişnuiţi.  La semănăturile cu  grîu de toamnă către sfîrşitul  lunii s-a semnalat în fond încolţirea seminţelor şi răsărirea plantelor, izolat  – apariţia frunzei a treia. Unele gospodării au continuat semănatul culturilor de toamnă.

La situaţia din 28 octombrie a.c., rezervele de umezeală productivă în stratul arabil al solului  pe terenurile  cu culturi de toamnă  (pe 80% din teritoriu) au constituit 15-30 mm (80-130% din normă), pe 20% din terenuri – 8-10 mm (45-60% din normă). În stratul de sol cu grosimea de 1 m (pe 60% din teritoriu) rezervele de umezeală productivă  în sol au constituit – 70-130 mm (85-135% din normă), în restul teritoriului (40%) – 35-60 mm (45-65% din normă).

În a doua jumătate a lunii octombrie, în plantaţiile pomicole şi viţa de vie, s-a semnalat căderea frunzelor în termeni apropiaţi de cei obişnuiţi. Condiţiile meteorologice pe parcursul lunii au fost favorabile pentru maturizarea lemnului la culturile respective.

Rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu culturi multianuale  (pe  60% din teritoriu) au constituit 45-65 mm (55-70% din normă), în 40% din teritoriu – 80-110 mm (85-135% din normă).

03.11.2011                       Şeful  CMA  T.Mironova