INTEGRAREA ÎN CADRUL SISTEMULUI DUNĂREAN DE AVERTIZARE ŞI ALARMARE CU ABORDAREA LUI COMPLEXĂ PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Integrarea în cadrul Sistemului Dunărean de avertizare şi alarmare cu abordarea lui complexĂ pentru Republica Moldova

Evoluţiile din ultimii ani au scos şi mai mult în evidenţă necesitatea de amplificare şi diversificare a măsurilor de prevenire, avertizare, control şi reducere semnificativă a impactului transfrontalier cauzat de substanţele periculoase şi de nutrienţii evacuaţi în mediul acvatic din bazinul Dunărea.

Din aceste considerente, a devenit o necesitate elaborarea şi adoptarea unui document internaţional, care să favorizeze o îmbunătăţire de durată şi o protecţie adecvată a fluviului Dunărea şi a apelor din bazinul său hidrografic, în special în context transfrontalier, luînd în consideraţie interesele ţărilor riverane. Şi acest document a primit ulterior denumirea de Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.

În acest context, au fost deja întreprinse şi adoptate unele măsuri prin iniţiativele naţionale ale ţărilor dunărene de cooperare bilaterală şi multilaterală a acestora, vizînd în special, prevenirea, avertizarea, alarmarea şi controlul poluării transfrontaliere al apelor, gospodărirea durabilă, utilizarea raţională şi conservarea lor.

Dezastrele mediului ambiant cauzate de accidentul cianidic din bazinul r. Tisa, a demonstrat că măsurile de precauţie inadecvate la locul de risc accidental ar putea contribui la efecte de pericol masiv cît pentru oameni, atît şi pentru mediul ambiant. Consecinţele acestor evenimente, duc la impacte economice semnificative pe suprafeţe întregi, iar lecţiile învăţate în urma revărsării cianidului, sunt că ţările dunărene trebuie să atragă atenţie la o prevenire, cît şi la o pregătire mai bună pentru aceste cazuri accidentale.

Republica Moldova fiind iniţial printre cele 13 state dunărene semnatare la Sofia (Bulgaria), a şi ratificat la 17 martie 1999 această Convenţie prin Hotărîrea Parlamentului nr. 323-XIV, a beneficiat pe parcursul ultimilor ani de ajutor metodic, tehnologic, tehnic şi financiar la soluţionarea problemelor ce ţin de implementarea prevederilor Convenţiei.

Tot în anul 1999, în cadrul Convenţiei prind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea şi Proiectului Programului TACIS „Sistemul de Alarmă în rezultatul declanşării situaţiilor excepţionale în bazinul fl. Dunărea” (AEWS), Serviciul Hidrometeorologic de Stat a beneficiat de utilaj analitic modern, iar specialiştii şi-au perfecţionat profesionalismul în instituţiile europene de profil.

O verigă importantă în realizarea prevederilor Convenţiei, a constituit-o instituirea grupelor de experţi pentru Republica Moldova vizînd problemele generale de protecţie şi utilizare durabilă a fluviului Dunărea şi afluenţilor săi, printre care un rol deosebit îi revine Grupului de Experţi privind Controlul şi Prevenirea Accidentelor (APC/EG), care este parte integrată a Sistemului Dunărean de Avertizare şi Alarmare în caz de declanşare a situaţiilor Excepţionale (AEWS – Accident Emergency Warning System).

Fig. 1. Organigrama AEWS la nivel internațional

În anul 1995 Republica Moldova aderă la Sistemul Dunărean AEWS, iar din 1999 este membru cu drepturi depline şi i se oferă codul de identificare „P-10” sub care activează şi pînă în prezent.

Acest sistem AEWS-Moldova activează în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat şi constă din următoarele elemente integrante:

- antenă de emisie şi recepţie;

- staţie satelit de tipul „Capsat 3.03”;

- tehnică de calcul dotată cu programele și softurile respective;

- program de procesare a informaţiei AEWS-Dunărea;

- program pentru recepţionarea informației şi avertizarea ţărilor membre a Convenţiei Dunărene.

Fig. 2. Funcțiile de bază a PIAC - Moldova

Punctul focal şi responsabil de PIAC-Moldova este Serviciul Hidrometeorologic de Stat

prin intermediul Dlui Gavril Gilca - expert național.

Componenţa nominală a PIAC-Moldova include 3 centre:

Centrul de comunicare care este coordonat de Olga Stribițcaia.

Centrul de experţi care include președintele Ilie BOIAN, un expert hidrolog Liudmila SERENCO și un expert hidrochimist Liudmila CUNICIAN.

Centrul de luare a deciziilor coordonat de directorul SHS – Ilie BOIAN.

Necesitatea creării unui sistem complex de alertă în caz de situaţii accidentale (AEWS), a fost argumentat şi în art. 16 al Convenţiei privind cooperarea, protecţia şi utilizarea durabilă a fl. Dunărea, care a fost semnată la 29 iunie 1994 la Sofia. Articolul 16 al Convenţiei nominalizate a fost confirmat şi de o serie de acorduri bilaterale şi multilaterale privind fl. Dunărea şi afluenţii săi (Declaraţia de la Bucureşti, 1985; Codul de Conduită în cazul poluării accidentale transfrontaliere a apelor interne, 1990; Convenţia privind efectul accidentelor industriale sub aspect transfrontalier, 1991; Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă şi lacurilor transfrontaliere, 1992 etc.).

Scopul principal al Sistemului de Înştiinţare în caz de Situaţii Accidentale (AEWS) este direcţionat spre:

· Crearea posibilităţilor de acţiune oportună și comună a organelor şi instituţiilor competente în scopul protecţiei principalilor consumatori succeptibili ai apei fl. Dunărea şi afluenţilor săi (alimentarea cu apă potabilă, piscicultura, industria, economia naţională, irigaţia recreaţia, protecţia ecosistemelor etc.);

· Prelucrarea şi transmiterea operativă a informaţiei privind declanşările posibile a accidentelor pe fl. Dunărea şi afluenţii săi;

· Prelucrarea şi transmiterea operativă a informaţiei privind modificările imprevizibile a nivelului apei fl. Dunărea şi afluenţii săi;

· Prelucrarea şi transmiterea operativă a informaţiei privind poluările accidentale, provocate de substanţele chimice toxice, ce au pătruns în apele de suprafaţă în rezultatul diferitor accidente.

Fig. 3. Sistemul dunărean de alertă în caz de situaţii excepţionale

În contextul Republicii Moldova prima înştiinţare privind depistarea cazurilor de poluare excepţională sau despre majorarea nivelului apei rîului poate parveni de la mai multe organizaţii: (posturile staţionare şi mobile de observaţii ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat, serviciile piscicole, staţiile de pompare a apei, rezervaţiile naturale, agenţiile ecologice zonale, agenţii economici, populaţia etc.

Cel mai simplu model de difuzare a informaţiei pe baza raionului Ungheni este prezentată în schema ce urmează.

Fig. 4. Modul difuzării informaţiei de la nivel local la nivel internaţional

Actualmente în Republica Moldova se concentrează eforturile în scopul perfecţionării şi implementării AEWS- Moldova, care preventiv poate avea următoarea succesiune:

· Elaborarea „Regulamentului privind funcţionarea AEWS–Dunărea în Republica Moldova”;

· Avizarea „Regulamentului privind funcţionarea AEWS–Dunărea în Republica Moldova” la ministerele, departamentele şi instituţiile de resort;

· Aprobarea regulamentului privind funcţionarea AEWS–Dunărea în Republica Moldova” prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova;

· Dotarea cu echipament şi tehnică modernă necesară pentru funcţionarea complexă a acestui sistem;

· Instruirea personalului;

· Inventarierea tuturor surselor potenţiale de poluare şi crearea bazei de date naţionale;

· Inventarierea tuturor surselor sensibile la poluare (sursele şi prizele de apă potabilă, ecosistemele cu specii rare de plante şi animale, locurile de importanţă piscicolă etc.) şi crearea bazei de date naţionale;

· Elaborarea versiunii electronice a listei naţionale a organizaţiilor şi persoanelor, ca parte componentă a structurii AEWS–Moldova.

Difuzarea periodică la radiou, TV, în presă și către societatea civilă privind importanţa Sistemului AEWS–Dunărea.

Fig. 5. Amplasamentul centrelor de alertă în bazinul Dunării

Utilizarea staţiilor şi tehnologiilor moderne de monitoring a calităţii apei, precum şi administrarea corectă a Sistemului de Înştiinţare în caz de Situaţii Accidentale (AEWS-Moldova) pe rîurile transfrontaliere, va facilita schimbul operativ de date privind calitatea apei între Republica Moldova, Romania, Ucraina şi ţările bazinului Dunărean, va contribui la un management durabil al resurselor acvatice folosite în comun, va alerta ţările vecine despre cazurile de poluare excepţională.

Cooperarea multilaterală şi integrarea în cadrul Sistemului Dunărean de avertizare şi alarmare permite Republicii Moldova prevenirea, controlul şi reducerea impactului transfrontalier, precum şi realizarea măsurilor speciale de protecţie a resurselor de apă atît la nivel local, cît şi transfrontalier.

Punct focal și responsabil Gavril Gîlcă

de PIAC- Moldova

tel de contact:

+37322766855 (fix)

+37369191029 (mobil)