15 mai – Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă

 

 

Ziua Internațională de Acţiune pentru Climă este sărbătorită pe 15 mai în legătură cu proclamarea de către meteorologi a necesității protejării climei ca resursă pentru bunăstarea generațiilor prezente și viitoare.

Conservarea climei este una dintre problemele prioritare cu care se confruntă omenirea astăzi. În ultimii ani, clima de pe Pământ s-a schimbat considerabil, iar odată cu schimbările climatice, omenirea trebuie să se adapteze la acestea schimbări. Experții spun că numărul de fenomene extreme este fără precedent și va crește pe măsură ce încălzirea globală se va intensifica.

Potrivit raportului OMM, temperatura medie globală în 2021 a depășit cu 1,11°C nivelurile preindustriale (1850-1900). Cu toate că temperatura medie globală temporar a scăzut ca urmare a dezvoltării fenomenului La Niña din 2020-22, anul 2021 a devenit încă unul dintre cei mai călduroși șapte ani înregistrați din toată perioadă de observații.

Gaze cu efect de ser

Creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră, care a atins maximul în 2020, a continuat să crească în 2021.

Ocean

Oceanul planetar continuă să se încălzească. Absoarbe aproximativ 23% din emisiile anuale de dioxid de carbon în atmosferă, astfel încât nivelul de acid din acesta crește constant. Aciditatea de la suprafață a oceanului este acum la cel mai mare nivel din ultima vreme și, pe măsură ce aciditatea crește, capacitatea sa de a absorbi dioxidul de carbon din atmosferă scade.

Nivelul marii

Între 2012 și 2021, creșterea medie globală a nivelului mării a fost de 4,4 mm, fiind dublu față de deceniul precedent. Modificările nivelului mediu global al mării depind în primul rând de gradul de încălzire a oceanelor și de topirea ghețarilor

Gheață de mare

 

Extinderea gheții de mare continuă să scadă rapid. Ca urmare, suprafața totală a gheții de mare din Arctica în prima jumătate a lunii iulie a fost la un minim record.

Se așteaptă ca încălzirea globală și alte tendințe ale schimbărilor climatice să continue ca urmare a nivelurilor record de gaze cu efect de seră care captează căldura în atmosferă

În perioada 31 octombrie - 12 noiembrie 2021, la Glasgow (Marea Britanie), a avut loc Conferința ONU privind schimbările climatice, la care au participat aproape 200 de state.

Ca urmare a acordului climatic al summit-ului, s-a convenit că eforturile ar trebui să continue pentru a limita creșterea temperaturii până la 1,5°C față de perioada preindustrială, iar acest lucru ar necesita reducerea emisiilor globale de dioxid de carbon cu 45% până în 2030.

„Pentru prima dată în istoria observațiilor pe vârful glaciar al Groenlandei, a plouat, iar nu a nins – a declarat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas. „Fenomenele extreme sunt noua normalitate și aceste fenomene sunt cauzate în mare parte de schimbările climatice antropice.”

În cadrul summit-ului au fost elaborate și acorduri suplimentare:

- Reducerea emisiilor de metan cu 30%.

Metanul este unul dintre cele mai dăunătoare gaze cu efect de seră care epuizează stratul de ozon. Deși nu rămâne în atmosferă atâta timp cât dioxidul de carbon, dar absoarbe căldură mult mai mult și contribuie astfel la încălzirea globală de 80 de ori mai mult decât dioxidul de carbon. Metanul este emis în atmosferă în principal în timpul exploatării cărbunelui, producției, depozitării și transportului gazelor naturale și petrolului nerafinat.

- Reducerea defrișărilor

Pădurea ne protejează de schimbările climatice ireversibile și imprevizibile, deoarece este cea mai importantă pentru captarea și stocarea dioxidului de carbon. Timp de decenii și chiar secole, pădurile sunt capabile nu numai să stocheze, ci și să continue să proceseze dioxidul de carbon din atmosferă.

De asemenea, este important de reținut că în cazul incendiilor și defrișării pădurilor sălbatice, zonele forestiere se pot transforma singuri într-o sursă puternică de dioxid de carbon, deoarece pădurile vechi depozitează rezerve mari de carbon care au fost absorbite pe parcursul întregului ecosistem forestier.

- Reducerea treptată a consumului de cărbune.

A rezolva complet problema reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră este imposibil cu sursele regenerabile de energie. Hidroenergia are limite fizice vizibile (pe Pământ nu sunt multe râuri), resursele eoliene pot fi folosite doar local, astfel că principalele surse de energie ale viitorului sunt Soarele și atomul.

În Republica Moldova anul 2021 a fost caracterizat de un regim termic neomogen şi cu precipitaţii. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +8,9..+11,4ºС, depăşind norma cu 0,5-1,6ºС şi se semnalează în medie o dată în 3-5 ani.

Precum și în întreaga lume, în Republica Moldova, există o tendință de creștere a numărului de fenomene naturale periculoase, care provoacă majorarea pierderilor materiale și, în multe cazuri, a victimelor umane.

Din cauza regimului termic ridicat și lipsei de precipitații, seceta în perioada de vegetație din ultimii 30 de ani a fost observată de 2-3 ori mai frecvent decât în toată perioada de observații. În această perioadă secetele au devenit mai intense și acoperă aproape întreg teritoriul țăr

Schimbările climatice apar și în ciclul apei – o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, provocând creșterea precipitațiilor zilnice extreme.

Cercetările efectuate au demonstrat, сă în ultimii 60 de ani de observații se observă şi creşterea numărului de zile cu averse puternice. Comparativ cu mijlocul secolului al XX-lea numărul acestora s-a mărit cu 2-3 zile.

Republica Moldova este pe deplin conștientă de pașii care urmează să fie întreprinși în cadrul ultimului summit climatic de la Glasgow (Marea Britanie). În ultimii 30 de ani, în țara noastră au avut loc schimbări industriale și sociale serioase. Emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu aproximativ 70% din 1990 și a existat o schimbare semnificativă de la cărbune și petrol la gaze naturale și energie regenerabilă.

Dintre sursele regenerabile de energie – energia solară este una dintre cele mai accesibile și în prezent metoda de transformare a acesteia în energie termică este cea mai dezvoltată. Potrivit studiilor de date climatice, Republica Moldova are un potențial ridicat de energie solară și condiții favorabile pentru utilizarea acesteia.

Printre prioritățile țării noastre în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră se numără extinderea suprafețelor forestiere, introducerea tehnologiilor eficiente de gestionare a deșeurilor, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea surselor regenerabile de energie, promovarea conservării solului pe terenurile agricole, precum și utilizării responsabile a resurselor de apă.

După cum a declarat secretarul general al ONU, António Guterres, la summit-ul climatic: „Planeta se schimbă chiar în fața ochilor noștri. Ecosistemele se distrug în întreaga lume. Savanții și-au spus cuvântul, acum este rândul liderilor politici. Trebuie să acționăm imediat pentru a ne proteja viitorul și a salva umanitatea.”