23 MARTIE – ZIUA MONDIALĂ A METEOROLOGIEI

 

Ziua Mondială a Meteorologiei este sărbătorită în fiecare an, odată cu intrarea în vigoare a Convenției Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) din 23 martie 1950 și a contribuției semnificative realizate de către serviciile meteorologice naționale din întreaga lume pentru asigurarea securității și bunăstării societății.

Tema pentru Ziua Mondială a Meteorologiei din acest an, propusă de OMM, este „Avertizare timpurie și acțiune timpurie”,care evidențiază importanța vitală a informațiilor hidrometeorologice și climatice pentru reducerea riscului de dezastre. Ca urmare a schimbărilor climatice, fenomenele meteorologice extreme și hidrologice devin tot mai frecvente și intense în multe părți ale lumii. Tot mai mulți oameni devin vulnerabili la multiple pericole care apar din creșterea populației, urbanizare și degradarea mediului.

 

Fenomenele meteorologice extreme pot fi detectate și prognozate anticipat, precum și luate măsuri pentru a salva cel mai valoros lucru – vieți umane. În acest scop, ar trebui utilizate sisteme de avertizare timpurie și de reacționare preventivă.

Între 1970 și 2021, jumătate din toate dezastrele din lume au fost calamități cauzate de fenomene meteorologice, climatice și hidrologice. Frecvența dezastrelor crește din an în an, și dacă nu se întreprind acțiunide adaptare la schimbările climatice, această tendință va menține.

Odată cu schimbările climatice, omenirea trebuie să fie pregătită pentru orice. Secetele vin în regiunile umede, inundațiile în cele uscate. Vijeliile și uraganele apar în regiuni unde nu se manifestau niciodată. Un răspuns adecvat la astfel de amenințări este crearea unor sisteme de avertizare timpurie pentru multe fenomene periculoase.

Unul dintre cei mai importanți factori pentru prognozarea timpurie a dezastrelor naturale sunt informațiile despre vreme și climă în timp util și disponibile publicului. A elabora o prognoză veridică și a reacționa la timp este posibil numai în cazul disponibilității a tuturor informații necesare.

Schimbările climatice și fenomenele meteorologice extreme

Potrivit evaluărilor experților în schimbări climatice, numărul cazurilor de fenomene extreme este fără precedent din toată perioadă de observații și va crește odată cuintensificareaîncălzirii globale. La încălzire fiecare fracțiune de grad contează.

Creșterea temperaturii aerului provoacă secete devastatoare, uragane și inundații mai frecvente și mai violente. Incendiile de pădure distrugătoare din întreaga lume sunt, de asemenea, o consecință a schimbărilor climatice.

Începând cu anul 1950, fenomenele de căldură extremă au devenit mai frecvente și mai intense în majoritatea zonelor terestre. Temperaturile de peste 40°C, și chiar 50°C, devin tot mai frecvente în multe părți ale lumii, reprezentând o amenințare gravă pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor.

Schimbările climatice apar și în ciclul apei – o atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate. Din acest motiv, frecvența și intensitatea precipitațiilor abundente a crescut începând cu anii 1950, și se așteaptă că această tendință va continua. Se estimează că fiecare 1°C de încălzire globală va determina creșterea precipitațiilor zilnice extreme.

În Republica Moldova, precum și în întreaga lume, există o tendință de creștere a numărului de fenomene naturale periculoase, care provoacă majorarea pierderilor materiale și, în multe cazuri, a victimelor umane.

Căldura extremă (temperatura maximă a aerului ≥40°C) pe teritoriul Republicii Moldova a fost înregistrată doar în ultimii 20 de ani – 2000, 2002, 2007 și 2012. Temperatura maximă absolută a aerului a fost de 42,4°С (7 august 2012, stația meteorologică Fălești). Din cauza regimului termic ridicat și lipsei de precipitații, seceta în perioada de vegetație din ultimii 30 de ani a fost observată de 2-3 ori mai frecvent decât în toată perioada de observații.

 

În această perioadă secetele au devenit mai intense și acoperă aproape întreg teritoriul țării. Cele mai mici recolte de grâu de toamnă au fost obținute în 1994, 1996, 1999, 2000, 2003, 2007, 2012 și 2020. Potrivit experţilor internaţionali, pagubele cauzate de seceta din vara anului 2007 în Moldova a atins circa un miliard de dolari SUA.

Totodată, teritoriul Moldovei este supus averselor periculoase. Unul din factorii ce arată sporirea riscului de inundații locale este tendința schimbării maximului zilnic de precipitații, precum și numărului de averse puternice și periculoase. Comparativ cu mijlocul secolului al XX-lea, cantitatea maximă zilnică a crescut în teritoriu cu 25 mm.

 

Ploi abundente în or. Сhișinău, august 2005

Anual, în careva localități sunt posibile averse puternice periculoase (≥30 mm în timp de ≤1 oră) şi ploi abundente (≥50 mm în timp de ≤12 ore). Ploi abundente de lungă durată (≥120 mm în timp de ≤3 zile) sunt posibile în medie o dată în 2 ani. Valorile maxime ale averselor de ploaie periculoase sunt:

- averse de ploaie puternice – 149 mm în timp de 1 oră (23.08.2004, Soroca);

- ploi abundente – 212 mm în timp de 12 ore (8.07.1948, Chişinău);

- ploi abundente de lungă  durată – 282 mm  în timp de 2 zile (18-19.06.1985,
s. Valea-Rusului, r-nul Fălești).

Ploile torenţiale atrag pagube materiale considerabile economiei naţionale, căilor ferate și autostrăzilor, energiei, totodată provocând inundații pe teritorii vaste. Caracterul abundent al precipitaţilor căzute condiţionează desfăşurarea eroziunii solului. În re zultatul căderii averselor de ploi abundente, are loc spălarea suprafeţei productive ale solului.

Cercetările efectuate au demonstrat, сă în ultimii 60 de ani de observații se observă şi creşterea numărului de zile cu averse puternice. Comparativ cu mijlocul secolului al XX-lea numărul acestora s-a mărit cu 2-3 zile (fig. 1).

 

Fig. 1 Variația anuală anumărului de zile cu ploi torențiale intensive (≥30 mm/≤1 oră), înregistrate pe teritoriul țării în perioada anilor 1966-2021

 

Aversele sunt adesea însoțite de grindină și intensificări ale vântului, agravând și mai mult daunele. Grindină intensivă pe teritoriul țării se observă anual și în perioada caldă a anului se înregistrează în medie aproximativ 5 zile cu grindină intensivă. Diametrul maxim măsuratal grindineia atins 70 mm (stația meteorologică Briceni, 29 august 1969).

Daune uriașe aduse economiei naționale sunt cauzate și de furtuni, vârtejuri și vânturi de uragan. Vânturile puternice măresc presiunea asupra firelor electrice și construcțiilor înalte. În Moldova, vânturile puternice (peste 25 m/s) sunt posibile aproape în fiecare an, iar vârtejuri se semnalează în medie o dată la 5 ani. Ultimulcaz de vârtej înregistrat a fost pe 28 august 2010 la periferia nord-vestică a orașului Leova. Vântul a smuls copaci maridin rădăcini, acoperișurile caselor, ferestrele și ușile, aruncând totul la distanțemari.

Avertizare timpurie

Implementarea și perfecționarea sistemelor de avertizare timpurie pentru mai multe fenomene periculoase contribuie la reducerea semnificativă a riscului de dezastre

Una dintre sarcinile principale ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat este asigurarea securității hidrometeorologice a țării, protejarea societății de fenomenele meteorologice periculoase, precum și de consecințele schimbărilor climatice globale. Furnizarea la timp util a informațiilor veridicepermite prevenirea eventualelor daune cauzate de forțele naturii.

În acest scop, Serviciul emite prognoze meteorologice și hidrologice, precum și avertizări privind fenomenele hidrometeorologice nefavorabile prevăzute. Începând cu anul 2010, Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova a început să utilizeze coduri de culoare la emiterea avertismentelor, care reprezintă riscul graduat al fenomenelor periculoase prognozate.

Informațiile privind prognoze și avertizări sunt transmise structurilor guvernamentale, agenților economici, precum și populației. Pentru deservirea promptă cu informații meteorologice și climatice, în afară de mijloacele obișnuite de comunicare, Serviciul Hidrometeorologic de Stat aplică pe scară largă pagina web (www.meteo.md), precum și rețelele sociale (Facebook, Instagram și Telegram).

 

 

 

De asemenea, avertizările privind fenomenele meteorologice nefavorabile se transmit și pentru publicare pe pagina web acomunității europeneMeteoalarm de servicii meteorologicenaționale europene (www.meteoalarm.eu), la care Serviciul Hidrometeorologic de Stat din Republica Moldova a aderat în 2016.

Problema schimbărilor climatice și a condițiilor meteorologice extreme este prea complexă pentru ca oțară să se descurce singură. Un rol cheie îl are parteneriatulțărilor-membre OMM.

Viziunea OMM afirmă că „Până în 2030, ne imaginăm o lume în care toate țările, în special cele mai vulnerabile, vor fi mai rezistente la impacturile socio-economice ale fenomenelor meteorologice extreme, climatice, hidrologice și de mediu”.